Opinie Lucian Barbu, Partener NNDKP Consultanţă Fiscală: Despre provocările reformării sistemului fiscal în contextul necesitaţii creşterii resurselor bugetare şi al susţinerii pe termenul lung a creşterii economice
Prin vestitul Plan National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România şi-a asumat obligaţia de a efectua o “analiză a sistemului fiscal al României în scopul identificării de soluţii de reformare a acestuia, pentru a contribui la promovarea şi menţinerea unei creşteri economice sustenabile”. Prin jalonul asumat prin PNRR (“Revizuirea cadrului fiscal”), Ministerul Finanţelor urma să efectueze cu sprijinul unor consultanţi externi o analiză a modului în care poate fi îmbunătăţită structura sistemului fiscal/legislaţiei fiscale, urmând a se pune accentul pe:
- Eliminarea treptată a stimulentelor fiscale şi a lacunelor fiscale;
- Reformarea contribuţiilor sociale şi a impozitelor pe proprietate (în special impozitul pe clădiri);
Această analiză şi recomandările aferente urmau a fi publicate de Ministerul Finanţelor.
Într-un raport de peste 100 de pagini, specialiştii Băncii Mondiale (consultantul angajat de Ministerul Finanţelor) au efectuat o radiografie a sistemului fiscal românesc şi au emis o serie de recomandări de îmbunătăţire. Până la acest moment raportul nu a fost publicat de Ministerul Finanţelor aşa cum s-a menţionat în jalonul PNRR, deşi face obiectul unei curiozităţi publice previzibile în condiţiile date.
Din sumarul recomandărilor, putem întrevedea ceva mai clar decât din simpla lecturare a PNRR ce ne-ar putea aştepta în următorii câţiva ani în materie de modificări fiscale. În condiţiile în care bugetul României deja gâfâie în 2023, este posibil ca tendinţa naturală a guvernanţilor români de a amâna orice modificări radicale în zona fiscalităţii până după alegerile din 2024 să fie contracarata pe de o parte de necesitatea stringentă de a aduna mai mulţi bani la budget, iar pe de alta parte de nevoia de a “arăta” că obligaţiile asumate prin PNRR nu au rămas doar la nivel declarativ, şi în consecinţă, cel puţin unele din recomandările furnizate de Banca Mondială să fie implementate chiar înainte de alegeri.
Astfel, capătă din ce în ce mai multă tracţiune ideea renunţării oficiale la cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice şi trecerea la un sistem de cote progresive, care împreună cu reducerea plafonului de încadrare ca microîntreprindere, cu majorarea impozitului pe dividende şi cu eliminarea unor scutiri din sectoarele construcţii şi IT va putea duce, teoretic, la o redistribuire dinspre persoanele cu venituri ridicate spre lucrătorii cu venituri mici. Însă chiar dacă recomandările specialiştilor care au întocmit analiza au fost în sensul majorării fiscalităţii pentru categoriile de persoane cu venituri mai mari si concomitent reducerea fiscalităţii pentru lucrătorii cu venituri mici (prin introducerea unor facilitaţi suplimentare pentru aceasta categorie), având în vedere necesitatea stringentă de a colecta mai mulţi bani la buget n-ar fi chiar o surpriză dacă vom vedea doar majorarea fiscalităţii pentru unele categorii de beneficiari de venit. Specialiştii Băncii Mondiale au luat în considerare în modelarea lor o creştere cu 3-4 puncte procentuale a impozitării pentru persoanele cu venituri de peste 100.000 RON (aproximativ 1.700 EUR/lună), împreună cu renunţarea la scutiri.
Devansarea datei de renunţare la scutirile de impozit pe venit şi contribuţii pentru sectorul construcţiilor a fost deja stabilită,
