Eșec major pentru Putin. Aderarea Finlandei întăreşte substanţial NATO şi-i aminteşte experienţa lui Stalin la -40 de grade

• 76% dintre finlandezi susțin începerea cât mai rapidă a negocierilor pentru semnarea tratatului Nord-Atlantic.

• Finlanda are un sistem de apărare puternic, cu două pietre de temelie: armata obligatorie și un număr mare de rezerviști (900.000) foarte bine pregătiți.

• Kremlinul anunță că va lua toate măsurile necesare pentru a echilibra situația.

• 57% dintre cetățenii Suediei doresc ca țara lor să adere la NATO.

Președintele Rusiei a justificat decizia de a invada Ucraina pentru că această țară dorea să adere la NATO. Moscova a anunțat că nu mai poate accepta alte state membre în vecinătate, cum sunt Estonia, Lituania și Letonia, foste republici sovietice.

Dar o “operațiune militară” pe care Kremlinul a proiectat-o să țină maximum două săptămâni a trecut de două luni și jumătate, peste 20.000 de militari ruși pierzându-și viața, conform estimărilor făcute de autoritățile ucrainene.

Încălcarea tuturor legilor internaționale, crimele de război și bombardarea fără discernământ a orașelor și satelor au îngrijorat într-o mare măsură țările din vecinătatea Rusiei, dar și întreaga Europă.

Cetățenii Finlandei, la scurt timp după declanșarea invaziei, au început să facă presiuni asupra autorităților pentru ca țara lor să adere la NATO. 

Dacă până atunci neutralitatea era o formă de apărare a independenței, iar ea era susținută de opinia publică, acțiunea brutală a Moscovei i-a determinat pe finlandezi să caute o soluție prin care să obțină o apărare efectivă a teritoriului lor.

Articolul 5 din tratatul alianței definește conceptul de apărare colectivă, adică atunci când un stat membru e atacat, se consideră că toate celelalte au fost, iar reacția militară este solidară.

„Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO. Sperăm că pașii încă necesari la nivel național pentru a lua această decizie vor fi făcuți rapid în zilele următoare”, a declarat Sauli Niinistö, președintele Finlandei, responsabil cu politica externă.

Președintele FinlandeiSauli Niinistö vizitează trupele implicate într-un exercițiu militar – Foto: Hepta.ro
Finlanda n-a crezut că sfârșitul URSS o să aducă pacea

76% dintre cetățenii acestei țări susțin aderarea la NATO. Cu un astfel de procent, cu o armată profesionistă, antrenată și modernă, de 280.000 de militari, cu 900.000 de rezerviști și serviciu militar obligatoriu pentru toți bărbații, cuprins între șase luni și un an, aderarea va fi un mare câștig pentru alianță și pentru tot ce înseamnă flancul estic al acesteia.

“Finlanda a avut întotdeauna o abordare pragmatică și practică în ce privește sistemul de apărare națională. Când s-a încheiat Războiul Rece, majoritatea țărilor europene și-au mutat atenția către operațiunile externe, și-au redus cheltuielile militare și au mizat pe forțe armate reduse, dar extrem de specializate”, susține Heljä Ossa, cercetător în Departamentul de Război al Universității Naționale de Apărare din Finlanda, într-o lucrare publicată în “War on the Rocks”, un site specializat în studiul războiului. 

“Finlanda a ales o cale diferită, asta și pentru că are o graniță de 1.200 de kilometri cu Rusia.

 » Citește în continuare articolul