Execuţia bugetară devine cel mai urmărit indicator. Vor veni ajustări necesare, dar depinde de modul cum vor fi făcute astfel încât aterizarea economiei din 2023 să nu fie prea bruscă
Pe 25 aprilie se vor vedea cele mai importante date ale începutului de an – execuţia bugetară pe primele trei luni. Dacă va continua deteriorarea la nivelul veniturilor, situaţia economică se complică.
În condiţiile opririi creşterii inflaţiei, a intrării dobânzilor pe un platou şi a plafonării preţului la energie, analiştii, guvernul şi banca centrală se aşteptau la un început de an mai dinamic. Însă consumatorii probabil au obosit. Pur şi simplu nu au mai continuat comportamentul anterior.
De fapt, există o teorie care spune că şi la creşterea şi la scăderea veniturilor consumatorii au o inerţie de cel puţin şase luni. Când cresc veniturile consumatorii nu îşi modifică imediat cheltuielile, ci au o inerţie a adaptării. La fel şi în cazul scăderii veniturilor în termeni reali, cum s-a întâmplat anul trecut.
Probabil că 2022 a beneficiat de inerţia pozitivă a unui consumator care a continuat să cheltuie şi să se angajeze la credite, dar în primele luni ale anului 2023 deciziile s-au schimbat. Prudenţa îşi spune cuvântul.
Pe partea de formare, în 2022, motoarele creşterii economice au fost IT&C-ul şi construcţiile. În construcţii merg bine investiţiile în infrastructură (plus 20% an la an la construcţiile inginereşti pe primele două luni), dar sunt în scădere construcţiile rezidenţiale, cu 2%, pentru prima dată într-un deceniu.
În IT&C mulţi se întreabă dacă ce se întâmplă peste ocean nu va afecta sau nu afectează deja şi piaţa românească. Peste 80% din IT&C-ul din România este bazat pe export, pe relaţia cu mari companii din Europa de Vest şi din Statele Unite, iar o restrângere a comenzilor se va vedea.
Cu un sector bancar european ca un arici, care va pune de două ori mai multe întrebări clienţilor care vin să ia credite după colapsul Credit Suisse, economiile din zona euro nu au cum să decoleze în 2023. De altfel, cel mai recent raport al FMI indică o scădere de 0,7% a economiei germane pentru anul acesta, iar Germania este cel mai mare partener comercial al României.
Dacă IT&C-ul, care a crescut anul trecut cu 23% în România, strănută, dacă sectorul de construcţii nu este suficient de puternic doar pe baza investiţiilor în infrastructură şi dacă şi consumul va rămâne jos, 2023 nu arată prea roz. Ce este bine deocamdată este că plouă şi în mod sigur agricultura va fi mai bună în 2023 decât în 2022, ceea ce va asigura poate un 0,5 sau chiar un punct din creşterea economică. Însă recolta vine abia la toamnă.
În funcţie de datele de pe primele trei luni, vor fi luate decizii. Important este să nu se judece în grabă şi ca ajustările care sunt necesare să nu conducă economia în jos, pe o spirală în care veniturile vor fi tot mai mici din cauza tăierii cheltuielilor şi tot aşa.
Cheia va fi finanţarea deficitului bugetar până la sfârşitul anului şi modul cum vom fi priviţi de agenţiile de rating.
