Pentru prima oară de la atacarea Ucrainei, apare la Moscova, într-un articol din ziarul Pravda, un fel de viziune privind „extiderea” Federațiie Ruse, în anii 2022-2023.
„Viziunea”, despre care ziarul precizează că aparține unor oficiali și politologi ruși, prevede un soi de program privind anexarea de către Rusia a 8 teritorii, care în prezent aparțin altor state. Sunt enumerate următoarele:
- Republica Donețk,
- Republica Lugansk,
- Republica Herson,
- Osetia de Sud,
- Regiunea Zaporojie (parțial sau total),
- Regiunile Harkov, Nikolaev, Dnipropetrovsk, Odesa (acestea, după ce se vor efectua în prealabil „evaluări” pe plan local),
- Transnistria (în cazul când aceasta ar fi atacată de către România și Republica Moldova),
- Belarus (o posibilă integrare de facto, dar fără vreo formalizare de jure).
Ziarul citează personalități, care se erijează în experți și susțin că anexarea respectivelor teritorii ar fi o reparație istorică pe care ar merita-o Rusia, ca moștenitoare a vechii URSS și ca protectoare a rusofonilor din întreaga lume.
Argumentul suprem al respectivilor specialiști te lasă mască: dacă s-a putut în Crimeea, înseamnă că se poate oriunde mai locuiesc ruși.
Ca simplu cetățean ce sunt, îmi permit să observ totuși că situația actuală diferă mult de acele zile, când Rusia își anexa Crimeea (tot samavolnic, cum se știe). Astăzi, a aflat întreaga lume ce pârjol s-a năpustit în Ucraina invadată, ce ruină au ajuns valorile patrimoniului ucrainean, ce tristețe a cuprins milioanele de familii plecate în bejenie și ce sacrificii fac cei care își apără patria cu arma, în timp ce nici măcar domnul Putin nu mai știe să găsească o ieșire din spanacul în care singur s-a băgat.
„Teoriile” după care istoria ar îndreptăți Rusia să repare oalele sparte la destrămarea Uniunii Sovietice, nu mi se pare credibilă nici pentru Gâgă. Niciodată vreun mare imperiu, odată prăbușit, n-a mai reînviat și n-a mai ajuns să fie din nou ceea ce a fost cândva. De ce ar face excepție Rusia lui Putin?
Firește, nu toată lumea gândește la fel, ideea rescrieii granițelor sovietice își are prozeliții săi, iar ziarul de care vorbeam – unul foarte apropiat al Kremlinului – li se alătură.
Acolo și-a găsit găzduire și un oarecare Gheorghi Muradov, pretins vicepremier al pretinsului „guvern” din Crimeea, ca să-și exprime sentențios pronosticul său despre viitorul țării:
„Nu am nicio îndoială că teritoriile eliberate din sudul fostei Ucraine (sic) vor deveni noi regiuni ale Rusiei”.
Să fie oare întâmplător faptul că un oficial de (pretins) rang înalt al Federației Ruse își permite să taxeze Ucraina drept „fostă” țară? Deloc. Însuși mai marele Kremlinului lasă de înțeles din când în când că Ucraina n-ar fi un stat adevărat, că ucrainenii n-ar fi popor și, ca urmare, nici războiul n-ar fi război, ci numai o operațiune specială „spețoperația” în rusește, cuvânt anume născocit și neintrat încă în enciclopedii și dicționare.
» Citește în continuare articolul
