România și alte state membre ale Uniunii Europene pierd anual miliarde de euro din TVA, în special din cauza fraudelor complexe operate de grupări infracționale organizate. Procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a avertizat într-un interviu acordat Digi24 că acest tip de infracțiune reprezintă o amenințare gravă la adresa securității economice a Uniunii și afectează direct bugetele naționale.
„Frauda cu TVA este una dintre cele mai periculoase și subestimate forme de criminalitate din Europa. Nu este corect ca statul să vâneze micul antreprenor care vinde înghețată fără bon, dar să nu urmărească rețelele mafiote care operează fraude carusel”, a declarat Kovesi.
Procurorul-șef al EPPO a explicat că impactul acestor fraude nu este resimțit imediat de cetățeni, dar este profund: „Dacă cineva vă fură portofelul, simțiți că nu mai aveți bani. Cineva vă lovește, simțiți durerea. La frauda cu TVA simțiți ceva? Nu. Dar ne afectează pe toți. Dacă vrem mai mulți bani la buget, hai să reducem frauda cu TVA. Tot ce e TVA intră în bugetul național, taxele vamale intră în bugetul UE. Banii care sunt fraudă cu TVA ies din bugetul cetățenilor. Oamenii sunt afectați”.
Conform estimărilor Europol, fraudele cu TVA generează prejudicii anuale de peste 50 de miliarde de euro în Uniunea Europeană. Kovesi atrage atenția că aceste rețele criminale operează la nivel transfrontalier, fiind perfect coordonate în mai multe state membre.
„De 3 ani de zile încercăm să spunem cât de alarmant e acest fenomen. Frauda cu TVA, dacă vorbim de cât de profitabilă este, conform estimărilor Europol – produce prejudicii de peste 50 de miliarde de euro pe an. TVA este venit la bugetul de stat”, a afirmat procurorul european.
Kovesi a mai subliniat că multe dintre grupurile care înainte se ocupau cu traficul de droguri sau persoane își investesc acum profiturile în fraude fiscale, devenind astfel mai bogate și mai influente.
„În ceea ce privește frauda cu TVA, vedem o implicare sistemică a grupurilor de criminalitate organizată. Aceste grupuri care inițial luau profituri din trafic de droguri sau persoane, investesc aceste profituri în frauda cu TVA, devin mult mai bogate, mult mai puternice”, a adăugat ea.
Situația este cu atât mai gravă cu cât aceste grupuri își dezvoltă propria infrastructură: rețele de comunicare criptate, sisteme bancare paralele și strategii sofisticate de reinvestire a profiturilor ilegale. Mai mult, Kovesi a precizat că în unele cazuri, aceste rețele au traficat arme care au ajuns în alte state membre ale UE, fiind utilizate în atacuri violente.
În acest context, procurorul-șef al EPPO a pledat pentru o prioritizare reală a combaterii fraudei cu TVA de către autoritățile naționale și europene, atrăgând atenția că fără măsuri ferme, deficitul bugetar și insecuritatea se vor adânci.
„Hemoragie extraordinară”: Frauda cu TVA
Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la deficitul de încasare a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), din decembrie 2024, estima că România a pierdut în anul 2022 nu mai puțin de 8.4 miliarde de euro din neîncasarea TVA.
„Această cifră reprezintă veniturile pierdute în principal din cauza fraudei în domeniul TVA, a evaziunii, a evitării obligațiilor fiscale, a falimentelor nefrauduloase, a calculelor eronate și a altor factori”, sublinia Comisia Europeană în raportul din decembrie 2024.
Subiectul a apărut pe agenda publică recent, în contextul negocierilor pentru reducerea deficitului bugetar, formarea unui nou Guvern, dar și al ieșirilor publice ale președintelui Nicușor Dan. Cele 8.4 miliarde de euro pe care România le pierde de la încasarea TVA ar însemna, aproximativ, 40 de miliarde de lei. Pentru a reintra în ținta de deficit asumată de România în fața Comisiei Europene (7.5% din PiB) este nevoie de 30 de miliarde de lei.
„Noi nu încasăm 30% din TVA (…) și vorbim despre alte formule de a încasa bani la buget, când avem o hemoragie extraordinară. Bulgaria are vreo 7% din TVA neîncasat, Bulgaria va intra în euro. Noi stăm pe margine și ne uităm”, a subliniat și consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, la Digi24, în contextul în care negocierile pentru adoptarea unor măsuri fiscale pentru reducerea deficitului se axează pe implementarea unor taxe noi
