Depindea primirea României în Schengen de votul din Austria? Cele trei piste greșite și auto-sabotarea
Eșecul înregistrat în alegerile locale de Partidul Popular al cancelarului Nehammer a fost sărbătorit infantil la București, cu schadenfreude, un fel de bucurie, de satisfacție dată de suferința/umilirea altuia. Numai că după ce această satisfacție rapidă trece rămân propriile frustrări.
Depinde aderarea României la Schengen de votul pe care l-au dat austriecii? Are legătură coborârea partidului lui Nehammer sub 40%, cât era ținta minimă, cu înverșunarea de a nu primi Bulgaria și România în Schengen?
- Prima pistă falsă e dată de interpretarea facilă că austriecii și-au pedepsit politicienii de la conducere pentru răul făcut României și Bulgariei.
O privire lucidă asupra votului ne arată că, din contra, s-ar putea ca Nehammer să fi preluat prea târziu în campanie tema imigrației, o problemă constantă a Austriei – și a Germaniei – de multă vreme.
Ce a făcut cancelarul austriac a fost, în oglindă, strategia adoptată de Mark Rutte în Olanda, cealaltă țară care a blocat extinderea Schengen cu România și Bulgaria.
Ca să câștige alegerile din 2021, care i-au și adus al patrulea mandat, Rutte fiind la fel de longeviv la putere ca iliberalul Viktor Orban, premierul olandez a preluat în discurs tema imigrației, de la concurentul direct, extremistul Geert Wilders. O strategie de limitare a daunelor, care lui Nehammer nu i-a fost la fel de utilă, pentru că în Austria, dreapta extremistă, Partidul Libertății, a fost foarte aproape de scorul istoric al alegerilor din 1999, când liderul de atunci Jorg Haider a dus partidul la guvernare.
Or, rezultatul alegerilor ne arată că procentele pierdute de Nehammer în Austria Inferioară s-au dus matematic la extrema dreaptă, a cărei campanie electorală e o permanentă critică a imigrației.
Adică austriecii au votat pentru politici și mai dure privind imigrația, deși guvernatoarea Austriei Inferioare, populara Johana Mikl-Leitner, este cea care a supravegheat, ca ministru de Interne în 2015, ridicarea unui zid la granița cu Slovenia, tocmai pentru a diminua fenomenul imigrației.
- A doua pistă falsă e să-i vezi pe români în povestea alegerilor din Austria Inferioară.
Cu toate că imigrația a fost tema mare, folosită și ca să oculteze temele reale, relativismul față de agresiunea Rusiei în Ucraina, de pildă, nu s-a vorbit deloc despre muncitorii români. Explică istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, în interviul pentru Spotmedia.ro:
„România nu a fost deloc prezentă la dezbateri. Au fost alegeri provinciale și mulți alegători au protestat la adresa scandalurilor Partidului Popular, dar și a imigrației în masă din lumea islamică.
Mulți alegători sunt conștienți de faptul că lucrătorii din România joacă un rol foarte important în sectorul serviciilor, în sistemul de sănătate și în îngrijirea persoanelor în vârstă. Extrema dreaptă nu a abordat acest subiect, pentru că cu greu ar fi primit atâtea voturi pentru o campanie împotriva acestor muncitori români.
Așa cum am spus, extrema dreaptă a amestecat în mod deliberat imigrația din UE cu cea din afara Europei.
