Se cheamă rightsizing. Un trend care a pornit din America şi începe să bată discret şi la uşa companiilor de pe piaţa românească: salariile oferite pentru middle şi top management încep să se mai reducă, bonusurile sunt mai rare, iar organigramele intră într-un proces de ajustare
Acum două săptămâni, în numărul din 22 august al The Wall Street Journal, cel mai important ziar de business din lume, am citit un articol care s-ar putea să indice un trend care începe să se formeze la americani şi s-ar putea să fie exportat pe piaţa europeană, chiar şi în România, asta dacă nu este deja prezent, dar încă nu a ieşit la suprafaţă.
Companiile nu mai supralicitează cu pachetele salariale pentru poziţiile de middle şi cele de top ci dimpotrivă, încep să scadă pachetele salariale oferite în noile procese de recrutare.
Conform articolului din The Wall Street Journal – Companies Cut Pay for New Hires As Shortage of Workers Eases -, companiile americane au început să ofere acum pachete salariale mai mici decât cele oferite în 2022/2021. Bineînţeles că nu toate.
Pentru că piaţa muncii s-a mai răcit, în special pentru poziţiile de middle şi de top mai ales din sectorul tehnologic, angajatorii/companiile s-au repliat imediat şi au redus salariile oferite la angajare cu 10-20%. În articolul din ziarul de business american sunt date câteva exemple. Disponibilizările masive din zona tehnologiei, de la marii giganţi, au început să inunde piaţa cu oameni de un anumit nivel, cu salarii superioare, care acum sunt în căutarea unor alte joburi. Astfel, s-a creat o presiune pe piaţă în sens contrar tendinţei din ultimii ani, iar celelalte companii încearcă să profite punând salarii mai reduse, având în vedere că oferta a mai crescut.
Piaţa muncii nu s-a îngheţat, nu este vorba de şomaj, dar salariile oferite de către companii s-au mai ajustat.
Având în vedere condiţiile economice – inflaţie, dobânzi mari, apropierea de recesiune -, companiile au început să îngheţe angajările, au pus investiţiile pe hold. Mai mult decât atât, încep să se întocmească planuri de restructurare, în cazul în care se va pune această problemă.
Ce are a face acest lucru cu România, unde cererea de forţă de muncă este mai mare decât oferta sau unde cererea de programatori este mai mare decât ceea ce poate să ofere şcoala şi piaţa?
De la finalul anului trecut, valul din America din tehnologie a ajuns puţin şi pe piaţa românească, fiind afectaţi cei care lucrau remote pentru companiile americane. Tarifele orare au mai scăzut, contractele s-au mai diminuat sau chiar s-au încheiat.
Nu ştiu dacă aţi observat, dar şi la noi piaţa s-a mai „răcit“ puţin, companiile nu mai aruncă cu banii, pachetele salariale extrem de generoase au dispărut, proiectele nu mai sunt din abundenţă.
Bineînţeles că cererea pentru IT-işti, pentru programatori, pentru ingineri este în continuare acolo, dar depinde de preţ.
La finalul lunii iulie, la ZF Live, Doina Vîlceanu, Chef Marketing Officer la ContentSpeed, o companie care furnizează soluţii pentru magazinele online, a menţionat că a început să primească CV-uri de care nu s-ar fi putut atinge în anii anteriori şi, mai mult decât atât, discuţiile pe tema pachetului salarial au devenit mult mai rezonabile,
