Dacă nu ştiţi să răspundeţi la întrebarea – Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întâmpla de obicei cu preţurile obligaţiunilor – sunteţi needucaţi financiar şi din cauza voastră România este pe ultimul loc în Europa la educaţie financiară
Avem o plăcere deosebită în a ne scoate pe noi în evidenţă, românii, în topurile europene unde stăm cel mai prost, începând de la sănătate, muncă, educaţie, şi mai nou, educaţie financiară. Ca să nu mai vorbim că suntem hoţii şi corupţii Europei, de parcă am fi singurii.
Acum 2 săptămani, pe piaţă a apărut un sondaj al Uniunii Europene legat de educaţie financiară la nivelul tuturor ţărilor Europei.
Bineînţeles, România este la coada clasamentului privind educaţia financiară, conform topului.
Din cele 5 întrebări folosite pentru a stabili nivelul de educaţie financiară din ţările membre UE, în cazul României doar 13% au răspuns corect la 4 sau 5 întrebări, 57% au răspuns corect la 2 sau 3 întrebări, şi 30% au răspuns corect la o întrebare sau la niciuna.
Eşantionul a fost format din 1.000 de români.
Conform celor 5 întrebări, noi am ieşit cel mai prost, adică suntem cei mai proşti educaţi financiar europeni. Pe primul loc a ieşit Olanda, olandezii fiind consideraţi cei mai educaţi financiar, urmaţi de danezi şi estonieni.
În mod normal aş fi trecut cu vederea peste acest nou top, nu era nicio noutate, tot timpul ni- se spune acest lucru.
Dar în articolul scris de ZF pe tema acestui top la final au fost date şi 4 exemple de întrebări.
https://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/romania-ramane-coada-topului-european-privind-educatia-financiara-22019616
1. Cum aţi evalua cunoştinţele dvs. generale despre probleme financiare în comparaţie cu alţi adulţi din ţara dvs.?
2. Imaginaţi-vă că cineva pune 100 euro într-un cont de economii cu o rată a dobânzii de 2% pe an. Ei nu mai fac plăţi în acest sens în cont şi nu retrag niciun ban. Cât ar fi în cont la sfârşitul a cinci ani, odată cu plata dobânzii?
3.Imaginaţi-vă următoarea situaţie: veţi primi un cadou de 1.000 de euro într-un an şi, pe parcursul acelui an, inflaţia se menţine la 2%. Peste un an, cu cei 1.000 euro, veţi putea cumpăra: mai mult decât ai putea cumpăra azi; aceeaşi cantitate; mai puţin decât ai putea cumpăra azi; nu ştiu
4. Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întâmpla de obicei cu preţurile obligaţiunilor?
Ce mi-a sărit în evidenţă a fost întrebarea 4 – Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întampla de obicei cu preţurile obligaţiunilor?
Eu vă spun că, foarte, foarte, foarte multă lume nu ştie răspunsul la această întrebare. Iar dacă îl ghiceşte nu ştie să îl explice.
Dacă pui întrebarea asta actualului ministru de Finanţe al nostru, vă asigur că nu ştie să răspundă la întrebare şi nici să îşi explice răspunsul. Dacă pui întrebarea premierului, nici el nu ştie să răspundă, dacă pui întrebarea preşedintelui nostru, nici el nu ştie să răspundă.
Dacă pui această întrebare în tot PNL-ul, numai Florin Cîtu ştie să răspundă şi să explice de ce, pentru că o viaţă întreagă a lucrat în trezoreria unei bănci,
