Când vin crizele şi apar pierderile, capitalismul nu mai este bun, şi statul trebuie să intervină
Când vine criza, când vin crizele, principiile capitalismului sunt aruncate în aer.
Uitaţi-vă la ce se întâmplă în America unde guvernul, banca centrală, FED, au intervenit pentru salvarea milionarilor şi miliardarilor care aveau depozite la Silicon Valley Bank peste plafonul garantat de 250.000 de dolari. De asemenea, FED a asigurat cel puţin verbal că toate depozitele din băncile americane sunt garantate. În Europa, Elveţia a salvat într-un weekend Credit Suisse, a doua mare bancă eleveţiană, de la un colaps care ar fi cuprins toată lumea. Peste tot, toată lumea cere intervenţia statului pentru a stinge incendiile.
Nimeni nu vrea să piardă, aşa că ideile capitaliste sunt puse acum într-un sertar, până apar vremuri mai bune. În România, toată lumea cere intervenţia statului pe piaţa RCA, ca să plafoneze preţurile care au explodat după falimentele City Insurance şi Euroins, două companii care aveau aproape 80% din piaţă. Politicienii de la cel mai înalt nivel cer ca CEC Bank şi EximBank, cele două bănci pe care le controlează statul, să intre pe piaţa RCA ca să vândă poliţe mai ieftine. Nu contează că în spate sunt pierderi şi găuri de zeci şi sute de milioane de euro, pe care tot statul ar trebui să le acopere şi, într-un final, noi toţi. Important este ca preţul la RCA să fie mai mic. După ce ROBOR-ul a explodat, toate companiile cer intervenţia statului, a guvernului, să scadă dobânzile. Dacă se poate, dobânzile la credite să fie mici, iar dobânzile la depozite să fie mari. Aşa este modelul susţinut acum de companii. Cine să acopere această diferenţă? Băncile, Banca Naţională care nu face nimic pentru a stopa creşterea dobânzilor, şi bineînţeles statul. Să ne luăm băncile înapoi ca să putem să luăm credite ieftine, cer antreprenorii români.
După ce ROBOR-ul a explodat, toate companiile cer intervenţia statului, a guvernului, să scadă dobânzile. Dacă se poate, dobânzile la credite să fie mici, iar dobânzile la depozite să fie mari. Aşa este modelul susţinut acum de companii. Cine să acopere această diferenţă? Băncile, Banca Naţională care nu face nimic pentru a stopa creşterea dobânzilor, şi bineînţeles statul. Să ne luăm băncile înapoi ca să putem să luăm credite ieftine, cer antreprenorii români.
În energie, toată lumea vrea preţuri mai mici la energia electrică şi la gaze. Aici statul a intervenit, iar factura până acum a ajuns la 14 miliarde de lei, adică peste 2,5 miliarde de euro, care trebuie acoperită. Până una, alta, toată lumea vrea ca Petrom să redevină în proprietatea statului, ca să ne dea benzină mai ieftină, iar austriecii de la OMV să nu mai facă profit din resursele noastre pe care apoi să-l scoată din ţară. În agricultură, cel mai subvenţionat sector, toată lumea cere acum intervenţia statului, când preţurile au scăzut. Când a izbucnit războiul din Ucraina, iar preţurile la grâu au explodat, nimeni nu voia să vândă din stoc, pentru că se aşteptau ca preţurile să crească şi mai mult, şi astfel să vândă la preţuri şi mai mari.
