Opinie Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte: „Taxa Netflix”, un nou impozit în România
Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, sunt obligaţi, începând cu luna iulie 2022, să plătească o taxă pentru veniturile obţinute de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”. Legea care instituie această obligaţie a fost adoptată recent de Parlamentul României şi a intrat în vigoare în data de 3 iulie. Taxa a fost menţinută la nivelul din proiectul iniţial, respectiv 4% din veniturile menţionate, deşi în urma dezbaterilor din Senat, prima cameră sesizată, fusese redusă la 2%. Dar, deşi primul termen de declarare şi plată ar trebui să fie 25 august 2022, mai sunt anumite aspecte tehnice încă neclare pentru contribuabilii vizaţi.
Proiectul de lege a fost elaborat în cursul anului trecut, iniţiatorii susţinând necesitatea taxei în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricţiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piaţa platformelor de filme online a fost în plină ascensiune. Taxa se va achita la Centrul Naţional al Cinematografiei, iar o parte din fondurile astfel colectate (40%) pot merge către finanţarea directă a producţiei cinematografice locale.
Obligaţia există, procedura nu
Baza de calcul a taxei de 4% este formată din veniturile obţinute de operatorii vizaţi de la utilizatorii români, din tranzacţii unice sau sub formă de abonament. Aceasta se va aplica şi entităţilor nerezidente, care nu au filiale înregistrate în România, însă doar pe veniturile obţinute din ţara noastră. Pe de altă parte, platformele care obţin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau au un nivel de audienţă sub 1% raportat la numărul total de abonaţi din România vor fi exceptate, conform actului normativ menţionat.
Aşadar, obligaţia de a plăti această taxă există, dar procedura de declarare şi plată încă nu a fost pusă la dispoziţia contribuabililor. Mai mult, textul de lege creează confuzie în rândul societăţilor vizate – pe de o parte prevede că termenul de declarare şi plată este data de 25 a lunii următoare obţinerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conţine o menţiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligaţia să declare şi să transfere către Centrul Naţional al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârşitul fiecărui trimestru.
Taxarea economiei digitale în Europa
„Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, global, prezent şi în Uniunea Europeană, şi anume taxa pe serviciile digitale, dat fiind că mulţi jucători care obţin venituri din domeniul digital nu plătesc impozit pe profit în ţările în care se află consumatorii, pentru că legislaţia actuală le permite acest lucru dacă nu au prezenţă fizică în ţările respective.
Există jurisdicţii europene care au introdus deja sau au în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (introdusă în România),
» Citește în continuare articolul
