Opinie Cristian Bichi, Consilier guvernator BNR: Banca Naţională nu are atribuţii de protecţie a consumatorilor bancari
Sancţiunile aplicate recent de ANPC unui număr însemnat de instituţii de credit au adus în discuţia publică subiectul protecţiei consumatorilor bancari. Este, deci, un moment propice de a explica, din nou, care sunt diferenţele dintre supravegherea prudenţială şi cea comportamentală şi faptul că banca centrală nu are atribuţii în privinţa practicilor de comercializare a produselor bancare către consumatori, acestea revenind ANPC.
În comunicatele sale de presă din 16 şi 25 mai 2023, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) susţine că a identificat practici comerciale înşelătoare săvârşite de un număr de 19 instituţii bancare “cu privire la modul de calcul al ratelor, prin faptul că pe graficul de rambursare, rata era compusă, în primii ani, 25% din soldul principal de rambursat şi 75% dobândă. Prin această modalitate de calcul, consumatorii plăteau preponderant dobândă.” În consecinţă, ANPC a sancţionat băncile în cauză cu amendă şi a emis ordine prin care s-a solicitat acestora “emiterea unor noi grafice de rambursare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale pe întreaga perioadă de creditare în raport cu dobânda aferentă creditului (sic!)….”(i).
Decizia ANPC a generat controverse puternice. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a emis un comunicat în care se menţionează că informaţiile eronate lansate în spaţiul pubic, care cataloghează drept “practici comerciale înşelătoare” o metodă legală de calcul a dobanzii folosită în toată lumea ridică semne de întrebare legate de profesionalismul unor angajaţi ai ANPC. Pentru CEC Bank, o bancă cu capital de stat, “controlul a fost făcut pe repede înainte, iar vinovatul se pare ca era deja cunoscut înainte de finalizarea investigaţiei”. La rândul lor, câţiva analişti economici au intervenit în dezbatere precizând că este imposibil matematic să generezi un tabel de rambursare în care principalul şi dobânda să curgă în mod egal. În fine, cireaşa de pe tort în toată această poveste este reprezentată de faptul că măsura ANPC a fost criticată şi de un funcţionar al acestei autorităţi care a ţinut să menţioneze că rambursarea creditului în rate egale (anuităţi) este legală şi că emiterea de noi grafice de rambursare în conformitate cu cele solicitate prin ordinele ANPC ar fi “vădit abuzivă şi fără fundament”. Prin urmare, aşa cum titrează presa română, ne aflăm în mijlocul unui adevărat scandal, ce urmează a fi tranşat definitiv de către instanţele judecătoreşti, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat.
Este BNR o victimă colaterală a scandalului?
Răspunsul la această întrebare este afirmativ, modul cum sunt prezentate faptele de unele canale mass-media ducând la prejudicii de imagine pentru banca centrală. Cum ar putea fi altfel, pentru a da doar un exemplu, atât timp cât pe diferite posturi de televiziune băncile sunt acuzate de “practici comerciale incorecte”, pe fundal fiind difuzate imagini ale clădirii sediului central al BNR sau ale guvernatorului BNR, asta când nu sunt făcute acuze directe cum că banca centrală nu a dat atenţie practicilor comerciale ale băncilor. În această ultimă privinţă este reprezentativă prestaţia unui moderator care ţine să sublinieze că de reglementarea băncilor se ocupă BNR,
