Leonardo Badea (BNR): De la cauză la efect, deficitele gemene şi povara datoriei
„România a avut pe ansamblul ultimilor 10 ani o evoluţie economică pozitivă din perspectiva dinamicii produsului intern brut. O perspectivă asupra acestei dinamici ne-o oferă datele publicate de Eurostat, care indică o creştere a produsului intern brut exprimat în euro la preţuri curente de piaţă de la circa 131,8 miliarde de euro în 2011 până la aproximativ 240,2 miliarde de euro în 2021, adică peste 82%, comparativ cu aproximativ 27% la nivel agregat pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi respectiv, 25% pentru cele 19 state membre ale zonei euro. În acelaşi interval de timp, economiile statelor din zonă au avut la rândul lor rate semnificative de creştere, dar mai reduse prin comparaţie cu România: circa 51% în Ungaria şi Polonia, 64% în Bulgaria şi 45% în Cehia. Chiar şi în anii de criză 2020 şi 2021, economia românească s-a dovedit surprinzător de rezistentă în raport cu aşteptările şi în comparaţie cu evoluţiile la nivel regional.
Acest parcurs favorabil a fost însă umbrit de o serie de dezechilibre structurale cronice care s-au deteriorat în timp, iar în ultimii doi ani au fost amplificate suplimentar de şocuri externe, în special de pandemia de coronavirus şi de impactul tensiunilor geopolitice asupra pieţelor de materii prime şi energie. Sunt pe deplin justificate îngrijorările şi discuţiile ample privind nivelul ridicat al deficitului bugetar şi al soldului negativ al contului curent.
Începând cu anul 2015, România s-a evidenţiat negativ în regiune printr-o amplificare persistentă a deficitului de cont curent în condiţiile în care în perioada 2015-2019 celelalte state cu care ne comparăm în mod uzual au consemnat excedente de cont curent sau în cel mai rău caz solduri negative de amploare redusă, în jurul a 1% (Figura 1, primul din cele trei grafice suprapuse). În cazul României, deficitul contului curent a atins aproximativ 2% în 2016 şi apoi a accelerat progresiv până la circa 4,8% în 2019, an în care Polonia, Cehia şi Bulgaria au consemnat excedente, iar Ungaria a avut un deficit de sub 1%. Chiar şi în primul an al pandemiei, când deficitul de cont curent al României s-a adâncit la aproape 5% din PIB, Polonia, Cehia şi Bulgaria au continuat să consemneze excedente, iar deficitul de cont curent al Ungariei a continuat să se plaseze în jurul valorii de 1%. Anul trecut, pe fondul şocurilor presiunii în creştere de pe pieţele materiilor prime şi energiei, din eşantionul de ţări amintit doar Ungaria a consemnat o deteriorare mai semnificativă a soldului contului curent, în vreme ce pentru România deficitul acestuia a urcat la aproximativ 7%.
Din perspectiva echilibrului fiscal, al doilea grafic din Figura 1 arată că între 2015 şi 2018 toate ţările amintite, inclusiv România, s-au menţinut în limita europeană conturată de Pactul de stabilitate şi creştere, respectiv au consemnat un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB. Graficul arată că în Cehia, Bulgaria şi Polonia s-a reuşit chiar o semnificativă consolidare bugetară.
