Aşa cum se ştie, întrunirea AGA cel puţin o dată pe an este obligatorie, în cel mult 5 luni de la încheierea exerciţiului financiar, conform dispoziţiilor din Legea societăţilor nr. 31/1990 republicată. Acest lucru generează de multe ori, primăvara, discuţii ce gravitează în jurul subiectului atragerii răspunderii membrilor CA de către acţionari.
Ca regulă, în AGA se dezbat şi se votează doar problemele înscrise pe ordinea de zi. Există însă şi o situaţie specială ( reglementată de art. 155 alin. 3 din Legea societăţilor) care face posibilă dezbaterea unei probleme în timpul AGA chiar dacă nu figura pe ordinea de zi.
Dispoziţia legală prevede următoarele: „(3) Când adunarea generală decide cu privire la situaţia financiară anuală, poate lua o hotărâre referitoare la răspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului şi consiliului de supraveghere, chiar dacă această problemă nu figurează pe ordinea de zi”.
Cu alte cuvinte, dacă unul sau mai mulţi acţionari prezenţi observă că există nereguli ca urmare a prezentării situaţiilor financiare (puse la dispoziţie înaintea sau în timpul AGA), aceştia vor putea dezbate direct problema atragerii răspunderii administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului şi/sau consiliului de supraveghere.
Astfel, deşi chestiunea nu era inclusă pe ordinea de zi, AGA legal întrunită va putea lua o hotărâre pe moment, pe baza voturilor exprimate, cu privire la pornirea unei acţiuni în răspundere contra administratorilor, indiferent că este vorba de o acţiune în răspundere civilă sau de o acţiune penală.
Deşi pare greu de imaginat o asemenea ipoteză, răspunderea penală a persoanelor menţionate, poate fi atrasă prin modalitatea descrisă, chestiune întâlnită în practică, sub următoarele coordonate:
Potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care prezintă, cu rea-credinţă, acţionarilor sau asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice sau juridice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei reale.
Observăm astfel că această faptă penală poate fi comisă de administratorul, directorul executiv sau directorul societăţii, în calitate de autori sau coautori. Dacă situaţiile financiare prezentate au fost întocmite de alte persoane, care nu au o astfel de calitate, dar ştiau că situaţiile sunt inexacte sau că unele documente conţin informaţii nereale ce vor fi prezentate acţionarilor, acestea vor răspunde în calitate de complici.
Aşadar, având în vedere că CEO-ul/directorul/administratorii unei societăţi pe acţiuni trebuie să prezinte acţionarilor situaţiile financiare ale companiei cel puţin anual, ar fi posibilă comiterea infracţiunii prevăzute de Legea societăţilor.
Este însă necesar ca prezentarea informaţiilor nereale sau a situaţiilor inexacte să fie făcute cu intenţie, fapta comisă din culpă nefiind incriminată. De asemenea, pentru ca aceasta să fie calificată drept infracţiune, situaţiile inexacte trebuie să fie de natură financiară, iar informaţiile nereale să se refere concret la situaţia economică a societăţii (spre exemplu, includerea în situaţiile financiare a unor creanţe cesionate sau prescrise).
