Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu au luat ţara la pas, fabrică de fabrică. No, vedeţi că-i bai când n-ai lucrul tâu?
Coalitiilor, asociatiilor, institutelor, camerelor de comert si industrie, consultantilor, lobistilor, avocatilor si altor structuri asociative ale oamenilor de afaceri, care nu au tras de maneca guvernarile cand picau una dupa alta fabricile din Romania sau cand se construiau prea putine – le reamintim anecdota ardeleneasca cu Ion si Gheorghe care fug in gara dupa tren, il pierd, iar Gheorghe se supara: “No! vezi mai Ioane ca-i bai cand n-ai lucrul tau?”
Toti ne spun ca Romania este un veritabil tigru de crestere economica, neatins de crizele globale. Insa, la modul in care creste Romania, din consum casnic coplesit de inflatie si provenind din import, este greu sa admiti ca aceasta crestere este sustenabila si ca nu ne va impinge catre deficit excesiv. Si indiferent de cati bani sunt in banci, ei nu folosesc daca nu sunt pusi la lucru. Trecerea de pe o crestere economica bazata pe consum si inflatie pe una bazata pe exporturi trebuie inceputa in 2023, pentru ca oricum vom pierde 2024, cand stim cu totii ca nu se vor lua decizii strategice.
Este extraordinar de important sa ne pregatim sa trecem de la o economie de consum la una de productie. Ce inseamna pregatirea? Consolidare fiscala. Incetarea oricaror facilitati in taxarea muncii in locul sau inaintea introducerii cotei progresive pe venit. Stoparea oricaror forme de ajutor de stat in afara industriei de prelucrare – si acolo insa cu atentie, sa nu inchidem o fabrica atunci cand construim alta, sunt preferabile facilitati fiscale in loc de ajutor de stat. Oprirea oricaror forme de interventie in piata libera. Salariu minim brut de 4000 de lei pentru a opri munca la negru. Cota unica de sub 10% pentru a opri evaziunea fiscala si a atrage miliardele de Euro capital care asteapta sa intre in tara. Retinerea prin toate mijloacele a fortei de munca calificate pe banii angajatorilor si ai statului, penuria de personal este enorma. Inchiderea tuturor companiilor de stat care au inregistrat pierderi consecutiv in ultimii 5 ani. Prioritati strategice in PNRR si in alte capitole europene de finantare – in loc sa alergam in multe directii mai bine atragem mai putini bani, dar sa-i atragem sigur.
Continuarea cresterii prin consum din import este imposibila. Asadar, avem nevoie de fabrici peste tot. Lipsa de industrie de prelucrare ne face vulnerabili, ne indatoreaza, ne indeparteaza de posibilitatea de a deveni un jucator regional.
Bunastarea economica a Romaniei depinde de abilitatea de a dezvolta relatii foarte bune cu companiile din tari din afara Uniunii Europene pentru a atrage investitii industriale care sa deserveasca toate uniunea: Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud, India, China (toata lumea se intreaba de ce ne ostilizam cu China, care va fi cea mai mare putere globala in 2030), Turcia, Tarile Arabe, Brazilia – ce bine era ca la ultima vizita in Brazilia sa fi invitat pe Embraer sa-si faca un centru de asamblare sau mentenanta in Romania….
Nicolae Ciuca si Marcel Ciolacu merg din fabrica in fabrica demonstrand ca incurajeaza o strategie de industrializare a Romaniei,
