Activitățile gospodărești fiscalizate în urma intrării în vigoare a legii prestatorului casnic. „Altfel spus, muncesc „la negru”!”
Activitățile gospodărești fiscalizate în urma intrării în vigoare a legii prestatorului casnic. „Altfel spus, muncesc „la negru”!” / Foto: Pixabay
Legea prestatorului casnic va reglementa o zonă în care activitățile se derulează, de multe ori, „la negru”.
Legea prestatorului casnic, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, vine să umple un gol legislativ şi reglementează o zonă în care activităţile se derulează, de cele mai multe ori, nefiscalizat şi necontrolat, conform unei analize realizate de reprezentanţii EY România, relatează Agerpres.
În acest context, în România va intra în vigoare, începând de anul viitor, Legea prestatorului casnic (Legea nr 111/2022) – cadrul legal în baza căruia persoanele fizice pot desfăşura activităţi casnice în schimbul unei remuneraţii acordate sub formă de tichete de activităţi casnice. Astfel, între prestator şi beneficiar se stabileşte un raport juridic prin acordul de voinţă al părţilor, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităţilor casnice.
„Legea îşi propune să aducă la suprafaţă veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi gospodăreşti şi taxele ce s-ar datora de către acestea, printr-un mecanism de plată bazat pe tichete gestionate de către autorităţi şi, în acelaşi timp, să ofere protecţie socială acestor persoane”, se menţionează într-un material semnat de Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Cătălina Butan, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.
Despre ce activități gospodărești este vorba
Conform analizei, una dintre activităţile din România care se desfăşoară încă, în mare parte, în zona gri sau chiar „la negru” din punct de vedere al plăţilor către prestatori, al înregistrării legale şi al declarării muncii prestate este cea a serviciilor desfăşurate de către persoane particulare în gospodării, precum cele de menaj casnic, prepararea hranei, grădinărit, îngrijirea copiilor şi a bătrânilor sau alte activităţi casnice.
De cele mai multe ori, aceste servicii sunt oferite ocazional, iar plăţile dinspre beneficiar către prestator se fac în numerar şi sunt rareori fiscalizate. Fenomenul nu este caracteristic doar României, acesta se întâlneşte în multe alte ţări europene, motiv pentru care instituţiile din Uniunea Europeană sunt preocupate de aducerea lui în legalitate.
Într-un raport publicat anul trecut de Autoritatea Europeană în domeniul Muncii (European Labour Authority – ELA), realizat pe baza datelor colectate din cele 27 de state membre UE, se arată că, din 12,8 milioane de lucrători casnici (Personal and Household Services – PHS), peste jumătate (6,8 milioane) nu erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor locale de muncă.
Altfel spus, muncesc „la negru”
„Altfel spus, muncesc „la negru”. Şi în România, de cele mai multe ori, aceste activităţi nu se derulează printr-un contract care să asigure protecţie socială pentru prestator şi plata taxelor aferente către bugetul de stat. Anvergura fenomenului rămâne însă greu de evaluat, în lipsa unor estimări oficiale în sectorul muncii nedeclarate. Indiferent dacă aceste servicii se derulează permanent sau ocazional, beneficiarii şi prestatorii persoane fizice ar trebui să opteze pentru forme legale de muncă şi plată”,