Apa caldă e doar un simptom. Nepotismele, impostura și Puterea care nu vorbește ne ajung pe rând
După primele săptămâni cu apa caldă rece în Drumul Taberei, vreme în care am încercat să aflu complicatul mers al apei prin țevile orașului și instituțiile responsabile, am făcut prima sesizare cetățenească la Termonergetica. Am primit un număr de înregistrare printr-un email în care mi s-a pus în vedere să nu dau reply, ci să aștept docil un răspuns în temeiul legii.
Răspunsul concret nu a venit, nici apa caldă, decât sporadic, fără vreun anunț și fără să țină prea multe ore.
Veți spune că ăsta e orașul, îi știm cu toții viciile și mai ales administrațiile de căpătuială care au lăsat să se îndese sub ochii lor politicianiști blocuri pe fiecare petic liber.
Astăzi, orașul, despre care călătorii străini scriau că are o lentoare orientală care îl face dacă nu iubit, măcar memorabil afectiv, nu se mai vede din cartierele înghițite de blocuri și mașini alandala. Iată-l în descrierea afectivă a lui Dan C. Mihăilescu, într-unul dintre interviurile noastre:
„Am comparat de multe ori Bucureştii cu o balenă eşuată pe ţărm. Noi acum tot ce facem este o încercare de respiraţie gură la gură, în iluzia că se poate face ceva. Uitaţi-vă la Centrul Istoric: parterul este minunat de viu, străinii sunt într-o exuberanţă formidabilă acolo, adoră locul unde beau bere. De la copertină în sus, totul e inept: balcoanele se descuamează, totul stă să cadă. Acolo este o zonă care este un mort viu.
Deci Bucureştii nu mai sunt, în esenţa lor, ce erau. E drept că nu au fost făcuţi să fie capitală, ci doar un loc de petrecere, un oraş de paradoxuri, un oraş de contraste, cu cât erau mai multe cârciumi, cu atât erau mai multe biserici, cu atât mai multe bordeluri”.
Chiar și așa, oamenii își fac locuiri, își pun flori în balcoane, îngrijesc micile parcele din fața scării, care au înflorit în pandemie, când timpul petrecut în trafic le-a rămas oamenilor.
Dar nici așa, administrația nu funcționează. Apa caldă e rece, cu rândul. De câteva săptămâni, a venit rândul mai multor străzi din Drumul Taberei, dar e ceva ieșit din comun aici: șicanarea continuă a cetățenilor de către Termoenergetica.
Concret, în fiecare zi, compania comunică pe site sau în aplicația pentru telefonul mobil data și ora de la care va începe livrarea apei calde. Atunci când se face ora, termenul este săltat încă un timp. Apoi, iar și iar, până se face noapte, dar chiar și așa, butoanele mai mută o dată termenul.
Arbitrariul este lesne de sesizat: e ca și cum în toiul nopții compania ar lucra pentru cetățeni și binele comun. Nici pomeneală: cum se face dimineață, cum apare un nou termen. Această raportare la binele public și acest comportament de a se eschiva de la responsabilitate sunt sfidătoare și în batjocură. Șicanați zi de zi de o autoritate pe care o plătesc, dar care nu își îndeplinește partea care îi revine din contract,