Ana Sebov, PwC România, şi Dan Dascălu, Partener D&B David şi Baias: România este pe cale să aprobe Directiva privind avertizorii de integritate. Cât de pregătite sunt companiile pentru noile reglementări?
Circa 42% dintre fraudele din companii au fost depistate în urma sesizărilor primite de la avertizori de integritate (i.e. persoane care raportează, într-un context profesional, fapte neetice, încălcări de legi, reguli sau proceduri), conform unui studiu al Asociaţiei Internaţionale a Examinatorilor de Fraudă.
Astfel de raportari ar trebui încurajate având în vedere că fraudele/criminalitatea economică produc atât pierderi financiare semnificative, cât şi reputaţionale, respectiv conduc la erodarea încrederii pe care publicul o are într-o instituţie/companie.
România, dar şi alte state europene, nu au încă o legislaţie clară în acest domeniu şi există o teamă de consecinţe negative pe care le pot suporta avertizorii de integritate ca urmare a raportărilor. În acest context, la data de 16 decembrie 2019 Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2019/1937 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului european, aceasta urmând a fi implementată în legislaţia tuturor statelor membre, inclusiv prin extinderea domeniului său de aplicare, la aspecte legate de încălcarea dreptului naţional.
Pe scurt, persoanele care raportează încălcări legislative (ex. acte frauduloase, dar nu numai), vor fi protejate de lege şi nu vor trebui să se teamă de consecinţe, iar companiile vor trebui să implementeze proceduri interne de tratare a acestor raportări.
În România, deşi termenul limită pentru transpunerea la nivel naţional a directivei a expirat deja (i.e. decembrie 2021), legea ce ar urma să fie adoptată în acest sens se află încă în procedură legislativă în Parlament. În stadiul actual, se preia destul de fidel textul Directivei, fiind incluse prevederi legale referitoare la răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, a celor ce încalcă reglementarea, dar şi sancţiuni corespunzătoare.
Anticipând nevoile care vor fi generate de noua legislaţie a avertizorilor de integritate, PwC a dezvoltat o platformă online care facilitează raportarea şi investigarea sesizărilor avertizorilor de integritate, identificând totodată prin implicarea unei echipei multidisciplinare PwC şi D&B printr-o analiză de tip forensic şi, respectiv, juridic (dreptul muncii şi protecţia datelor personale) şi aspectele cele mai importante pe care reprezentanţii companiilor ar trebui să le ia în considerare încă de acum, spre a nu fi ulterior luaţi prin surprindere la momentul când se vor aplica aceste norme ce conţin exigenţe extrem de ridicate şi sancţiuni aferente dure.
Ce prevede directiva?
Directiva stabileşte, printre altele, cadrul de protecţie a avertizorilor de integritate, aria de aplicabilitate, tipurile de canale de raportare, respectiv cine ar trebui sa le implementeze (ex. instituţii publice şi entităţi private cu mai mult de 50 de angajaţi) şi responsabilităţi (ex. atribuţii de primire şi investigare a sesizărilor primite).
Protecţia se plică atât angajaţilor actuali care raportează fapte sau suspiciuni de încălcare a legii, cât şi foştilor angajaţi, celor în proces de recrutare sau celor care doresc să îşi păstreze anonimatul. Legat de ultimul aspect, conform Directivei, raportarea poate fi făcută şi anonim, însă rămâne de văzut ce prevederi va avea legea din România cu privire la raportările anonime.
Canalele de raportare pot fi online,
