Dacă guvernul PNL-PSD continuă să-şi paseze de la unii la alţii condiţiile din PNRR, gaura bugetară de 20 de miliarde de lei va arunca în aer economia şi companiile româneşti, ca în criza anterioară. PS: nu ştiu dacă aţi observat, dar din PIB-ul pe 2022 au dispărut 18 miliarde de lei
Duminică, la prânz, pe aeroportul din Viena, o discuţie la rând, aşteptând o cafea: De unde sunteţi? Din Ploieşti, dar stau în Germania! De cât timp sunteţi în Germania? Din 2011, de când m-am dus la muncă, când era criză în România!
Această discuţie banală are însă o semnificaţie extrem de importantă pentru vremurile de astăzi.
Când toată lumea, în special politică (pentru a vedea unde duc firele), este ocupată cu „Dosarul Otopeni“, unde se discută despre promisiunea unei mite de 22 de milioane de euro pentru prelungirea contractelor de închiriere de spaţii comerciale în aeroport, de nicăieri a apărut informaţia/subiectul că Ministerul Finanţelor trebuie să găsească rapid soluţii pentru acoperirea unei găuri bugetare de nu mai puţin de 20 de miliarde de lei.
Nici bine nu a început anul, suntem doar în T1/2023, că se discută despre rectificare bugetară şi un plan de măsuri de urgenţă pentru acoperirea celor 20 de miliarde de lei, adică aproape 4 miliarde de euro.
Pentru cine îşi mai aminteşte, în 2010, în mai, pentru numai 1 miliard de euro gaură bugetară, preşedintele Băsescu şi guvernul Boc au trebuit să taie salariile bugetarilor cu 25% şi să majoreze TVA de la 20% la 24%.
Din păcate, economia, în special cea privată, a fost extrem de lovită atunci, iar sute de mii de români au plecat la muncă în străinătate, exact ca domnul de mai sus. Economia şi-a revenit extrem de greu după anii 2009/2010, fiind nevoie de 5 ani pentru recuperare.
Acum, liderii politici spun că acum nu se pune problema scăderii salariilor bugetarilor şi nici creşterea taxelor, dar trebuie găsite alte resurse pentru acoperirea acestui minus. Din păcate, nimeni nu crede că pot fi strânse mai multe venituri la buget prin lărgirea bazei de impozitare sau prin recuperarea banilor de la cei care nu plătesc.
Marcel Ciolacu, liderul PSD şi cel care ar trebui să-şi asume funcţia de prim-ministru la celebra rotativă guvernamentală din mai, a adus în discuţie scăderea numărului de bugetari.
Ca o dată statistică, din octombrie 2019, de când PNL este la guvernare în toate alianţele politice şi cu primul ministru din acest partid, deci într-un mandat liberal, numărul de bugetari a crescut cu aproape 40.000, de la 1,235 milioane la 1,276 milioane.
Veniturile bugetare au crescut în acest an, cel puţin în primul trimestru, cu 7%, dar trebuie să crească cu 14% pe tot anul, faţă de anul trecut.
Analiştii cred că veniturile bugetare au fost supraestimate în bugetul pe 2023, iar cheltuielile au fost subestimate, de aceea rezultă că în realitate apare acest minus bugetar de 20 de miliarde de lei.
Creşterea economică este la jumătate faţă de anul trecut, respectiv 2,5% faţă de 4,7%, inflaţia este prognozată să scadă la jumătate, respectiv de la 16% la 8%, ceea ce nu ajută deloc guvernul, dobânzile mari la care se împrumută statul apasă din ce în ce mai greu,
