Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Headhunter-ii, târgurile de cariere şi platformele de recrutare îţi vând ceva. Astăzi este la vânzare munca remote. Mâine va fi pe taraba saptămâna de patru zile. Poimâine, pensia la 45 de ani. Ai grijă ce cumperi!
Am trecut pe la multe dintre standurile targului de cariere din Cluj-Napoca, tragand cu urechea la ceea ce spuneau expozantii celor interesati de un nou job. “Esti relaxat, oricum iti face chatbox-ul toata treaba” (stand de BPO). “Daca nu esti casatorita si nu ai copii, te poti muta in Italia” (stand de inginerie). “Iti platim naveta, sunt doar doua ore pe zi de trafic” (stand de medicamente).
Sigur ca recrutorii de la stand mancau si ei o paine spunand ce ii invatau sefii lor sa spuna iar asta, in general, este ceea ce analizele demonstreaza statistic ca majoritatea candidatilor vrea sa auda: “Hai la noi, nu muncesti deloc!”. Erau dialoguri, promisiuni si oferte atat de tentante incat era extrem de greu sa rezisti magiei, chiar daca erai fericit la actualul angajator.
Un job se “vinde” bine, mai ales la deficitul de forta de munca din Romania. Intre 1 si 6 salarii, in anumite cazuri 12, primeste firma de recrutare care te plaseaza la un nou loc de munca. Trebuie sa intelegi ca o firma de recrutare castiga uneori mai mult decat castigi tu de la angajator, in caz ca iti iei talpasita la 1-2 luni de la angajare.
La fel cum astazi, beneficiind de un buget de 1000 miliarde de Euro, se “vand” zdravan sursele de energie hidro, solara si eoliana – desi cei care stiu mai bine, agricultorii, spun ca sunt capricioase si impredictibile – asa se “vand” conceptele si exprimentele din piata muncii, in functie de cine ce bani da ca sa le scoata pe taraba. POS-DRU, cu zero efect in dezvoltarea resursei umane din Romania, a beneficiat in perioada 2007-2013 de peste 3 miliarde de Euro finantare de la Uniunea Europeana. Munca remote in pandemie si de dupa pandemie a fost / este finantata in Uniunea Europeana prin ajutoare de peste 50 de miliarde de Euro. Aceste tendinte ale pietei muncii, “sponsorizate” cu zeci de miliarde de Euro si bazate pe sondaje manipulative – asa-i ca vrei sa lucrezi 4 zile in loc de 5? – nu pot fi naturale, sunt mai degraba experimente care vor avea ca rezultat o fractura tot mai mare intre tarile Uniunii Europene, care inca au modele diferite de dezvoltare economica, intr-un moment in care chiar nu este nevoie de asa ceva. Sigur ca atata vreme cat romanii, ucrainienii, turcii, indienii, pakistanezii, vietnamezii si filipinezii fac munca grea din fabrici, constructii, agricultura, sanatate, horeca si altele, nativii din tarile intens digitalizate, robotizate si tehnologizate ale Uniunii Europene au mai multa flexibilitate in ceea ce priveste deciziile legate de locul de munca.
In ultimii 10 ani, pornind de la cele mai bune intentii insa sfarsind cum nu se poate mai prost, Uniunea Europeana a devenit dependenta de gazul si petrolul din Rusia si de materiile prime si produsele finite din China si India. Stim cu totii la ce criza a dus asta in prezent. Asadar – cand va aparea in Uniunea Europeana urmatoarea criza daca si romanii,
