Cristina Tudoran şi Marius Barbu, Filip&Company: Un pas înainte către transparenţa salarială. Ce obligaţii le revin angajatorilor?
La data de 30 martie 2023, Parlamentul European a adoptat o noua directivă menită să asigure transparenţa salarială pentru a proteja dreptul salariaţilor la un salariu egal. Directiva, ce va fi aplicabilă atât în sectorul public, cât şi în cel privat, urmăreşte înlăturarea diferenţelor salariale dintre femei şi bărbaţi pentru a respecta principiul egalităţii de tratament. La nivel european, femeile câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii care prestează aceeaşi muncă. De data aceasta, România se află în vârful piramidei, diferenţa fiind de (doar) 3,6% conform datelor comunicate în 2021. Pentru a contracara efectele negative ale acestei inegalităţi, accentuate în mare măsură şi de restructurările implementate pe parcursul pandemiei, statele membre vor fi obligate să implementeze o serie de mecanisme legale care să asigure transparenţa salariilor, atât înainte de angajare, cât şi pe parcursul relaţiilor de muncă.
Directiva va intra în vigoare în termen de 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după ce va fi aprobată formal şi de Consiliul UE şi, ulterioe, va trebui transpusă în legislaţia internă (termenul propus este de 3 ani). Noile obligaţii vor deveni efective pentru angajatorii români începând de la data transpunerii, moment care poate părea îndepărtat cunoscând agilitatea legiuitorului român în transpunerea directivelor UE. Cu toate acestea, mecanismele introduse sunt complexe, iar implementarea acestora poate reprezenta o provocare pentru angajatorii din mediul privat. În acest context, evaluarea anticipată a mecanismelor propuse de directivă şi stabilirea unei strategii concrete care să vină în întâmpinarea viitoarelor obligaţii ar putea fi formula câştigătoare pentru orice angajator.
- confidenţialitatea salariului şi limitele acesteia
Potrivit Codului Muncii, salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii. În egală măsură, şi salariatul are obligaţia de păstrare a confidenţialităţii salariului, ca expresie a obligaţiei de loialitate care îi revine faţă de angajator. Necesitatea asigurării confidenţialităţii salariului permite angajatorului să remunereze salariaţii conform performanţelor individuale şi rezultatelor muncii fiecăruia, astfel putând fi recompensaţi salariaţii mai productivi sau cu rezultate peste standardele obişnuite, fără a se stârni controverse la locul de muncă.
Codul muncii limitează confidenţialitatea în scopul promovării intereselor şi apărării drepturilor salariaţilor. Astfel, un angajator nu poate opune confidenţialitatea salariilor sindicatelor sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor, atunci când aceştia pun în discuţie respectarea drepturilor şi intereselor salariaţilor, cum ar fi respectarea principiului egalităţii de tratament, sau la muncă egală, salariu egal (precum acuzaţii privind eventuale discriminări, acţiuni pentru recuperearea unor drepturi salariale neacordate). De asemenea, pentru ca negocierile colective să fie eficiente, sindicatele şi reprezentanţii salariaţilor ar trebui să aibă acces la date privind grilele de salarizare aplicabile în companie.
Contrar percepţiei publicului larg, regula confidenţialităţii salariului se aplică şi în sectorul public. Principiul transparenţei veniturilor de natură salarială şi a altor drepturi în bani şi/sau în natură priveşte într-adevăr toate funcţiile din sectorul bugetar, însă acesta se referă la publicitatea privind funcţiile prevăzute în organigrama autorităţii şi instituţiei publice, iar nu la publicitatea salariilor nominalizate,
