Sorin Pâslaru, ZF: Pandemie, război, falimente bancare. Sunt întâmplătoare aceste şocuri sau succesiunea lor arată că lumea este pradă unor curenţi de adâncime care o vor transforma fundamental?
Pieţele financiare din Statele Unite şi Europa de Vest traversează o perioadă foarte dificilă ca urmare a dificultăţilor prin care trece sistemul bancar.
În SUA, trei bănci cu active totale de circa 300 miliarde de dolari, dintre care două legate de lumea criptomonedelor, un fel de interfaţă între sistemul bancar tradiţional şi sistemul de criptomonede, Silvergate şi Signature Bank, s-au prăbuşit.
Ce-a de a treia, Silicon Valley Bank, cu active de 200 miliarde de dolari, era în inima sectorului hi-tech american. Cele trei nu au fost salvate propriu-zis cum s-a întâmplat în octombrie 2008 când statul american a pus la bătaie 700 miliarde de dolari pentru a salva sistemul bancar de la prăbuşire, dar depozitele făcute în aceste bănci au fost garantate 100%, peste limita de 250.000 $ legală.
Banii vor fi recuperaţi de Fondul de Garantare de la restul băncilor printr-un comision special, care la rândul său vor transmite acest cost deponenţilor, reiese din comunicatul FED dat duminică seară. Pieţele au aşteptat tot weekendul o decizie din partea FED, care menţionează în comunicatul său intervenţia preşedintelui Joe Biden în rezolvarea situaţiei.
Dacă despre cele două bănci legate de lumea crypto s-a dat explicaţia că au fost afectate de colapsul platformei FTX, aflat acum sub anchetă, despre Silicon Valley Bank se spune că a fost îngenuncheată de politica prea agresivă de investiţii în… titluri de stat americane.
Când spui despre o bancă propoziţia „a intrat în faliment pentru că a investit în titluri de stat americane”, adică cele mai sigure instrumente financiare din lume, mulţi pot ridica din sprâncene, dar magicienii finanţelor, specialiştii IFRS, GAAP, etc ne vor explica faptul că în situaţia când cresc abrupt dobânzile la titluri de stat, ceea ce s-a întâmplat în 2022, vechile titluri de stat cumpărate la dobânzi mici de 1-1,5% vor avea dintr-o dată o valoare de piaţă mult mai redusă şi banca va ieşi pe pierdere.
Aşa s-a întâmplat iată cu banca IT-ştilor din Silicon Valley, care a trebuit să facă rost de bani, a vândut în pierdere titlurile americane, a încercat să vândă acţiuni noi pe Bursă să îşi reîntregească nivelul de capital propriu şi a eşuat. A urmat apoi o după amiază în care 43 miliarde de dolari s-au evaporat din conturile băncii când fondurile de capital de risc au ordonat miilor de start-up-uri controlate, cliente ale băncii să-şi mute banii din SVB, şi gata cu banca.
Deci banca IT-ştilor, banca aflată în inima sistemului hi-tech din America, din cea mai bogată zonă a lumii practic, s-a năruit în două zile. Tocmai rolul său în sistemul de start-up-uri şi de venture capital din Statele Unite, care reprezintă un segment strategic pentru economia americană, a determinat intervenţia FED.
Luni şi marţi, pieţele au mers mai bine. A fost apreciată decizia autorităţilor americane, chiar dacă au fost şi critici că intervenţia de garantare 100% a depozitelor naşte hazard moral, adică relaţia risc-premiere nu mai funcţionează normal.
