După plecarea americanilor de la Exxon, cine asigură securitatea exploatării gazelor din Marea Neagră şi care sunt beneficiarii finali ai controversatului proiect
Săptămâna aceasta, directorii executivi ai Romgaz ar trebui să semneze tranzacţia prin care compania de stat cumpără 50% din proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră de la gigantul american Exxon, care a decis să se retragă din această afacere pentru 1,06 miliarde de dolari.
Este cea mai mare achiziţie pe care a făcut-o vreodată statul român prin intermediul unei companii controlate de stat. O parte din tranzacţie, respectiv 325 de milioane de euro, este finanţată printr-un împrumut luat de la Raiffeisen Bank, asta apropos de implicarea în România a băncilor care au în spate acţionari străini. Restul banilor de achiziţie vine din resursele interne ale Romgaz, una dintre companiile cash-cow ale statului.
Un amănunt mai puţin remarcat este că, deşi în proiectul de gaze din Marea Neagră procentele sunt egale – 50% pentru Romgaz, 50% pentru OMV Petrom, liderul de proiect –, prin pachetele de acţiuni pe care le deţine la Romgaz (70%) şi Petrom (20%), statul deţine practic 45% din proiect, fiind asttfel principalul acţionar.
Grupul austriac OMV, prin faptul că deţine 51% din Petrom, are în final 25% din proiectul de gaze din Marea Neagră, sub procentul deţinut de stat.
Pe locul trei se află cele şapte fonduri Pilon II, unde până acum 7,6 milioane de români sunt participanţi cu banii lor de pensie. Conform ultimei statistici pe decembrie 2021, cele şapte fonduri Pilon II aveau 12% din Petrom şi 12% din Romgaz, ceea ce înseamnă că deţin 12% din proiectul de gaze.
Acţiuni la Petrom şi Romgaz deţin şi SIF-urile, unde câteva milioane de români au acţiuni fără să ştie. De asemenea, şi fraţii Pavăl de la Dedeman, care au creat cea mai mare afacere antreprenorială românească, deţin acţiuni la Romgaz şi Petrom, companii listate la Bursă.
Dacă cineva, orice român, începând cu Iohannis şi terminând cu George Simion sau Dragnea, crede în acest proiect, poate să investească fără probleme, prin achiziţia de acţiuni Petrom şi Romgaz la Bursă şi astfel va beneficia de câştigurile acestui proiect, la fel cum câştigă statul ca principal acţionar, sau străinii prin OMV.
Asta apropos de retorica trădării naţionale, că străinii câştigă mai mult din gazele din Marea Negră decât românii.
Acum, întrebările care se pun ar fi: când se aprobă controversata Lege offshore, care ar acorda motivaţia OMV de a începe proiectul din Marea Neagră?
Când se discută în Parlament această lege, iniţiatorii şi susţinătorii – Guvernul, ministrul energiei Virgil Popescu – ar trebui să vină şi cu structura acţionarilor finali.
A doua întrebare şi cea mai importantă este legată de securitatea acestui proiect, în noul context în care Rusia a atacat militar Ucraina şi a schimbat geopolitica acestei zone, fiind o ameninţare pentru toată lumea, inclusiv în Marea Neagră, de unde ar trebui extrase aceste gaze. Nimeni nu ştie când se va termina războiul şi mai ales cum va arăta sfârşitul lui.
Prin plecarea gigantului american Exxon,
