Propunere legislativă privind contractele de muncă part-time. Raluca Turcan: PNL consideră că munca trebuie încurajată, nu suprataxată
Deputatul PNL Raluca Turcan a înaintat propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, spre a fi supusă dezbaterii şi aprobării Parlamentului României.
Raluca Turcan, deputat PNL, în temeiul prevederilor art.74 din Constituţia României, republicată, a înaintat propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, spre a fi supusă dezbaterii şi aprobării Parlamentului României.
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Articol unic – Legea nr.227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
La articolul 146, alineatele (56)-(59) se abrogă.
La articolul 146, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(8) Calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se realizează de către acestea conform prevederilor alin. (5) şi (7), după caz. Contribuţia se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.
La articolul 168, alineatul (61) se se modifică și va avea următorul cuprins:
(61)Prevederile art. 154 alin. (1) lit. r) şi s) se aplică în mod corespunzător.
Expunere de motive
Potrivit art.56 alin.(2) din Constituția României ”(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.” Așadar, sistemul fiscal din România trebuie să fie nu numai constituțional, ci și proporțional și echitabil pentru toți cetățenii români, iar așezarea justă a sarcinii fiscale reprezintă un principiu constituțional deja consacrat în mai multe decizii ale Curții Constituționale a României.
Din păcate, prin Ordonanţa Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale a fost introdusă o măsură fiscală profund inechitabilă – suprafiscalizarea contractelor de muncă cu timp parțial – care, cu numai câțiva ani în urmă, își demonstrase profunda ineficiență economică și fiscală: scăderea numărului de contracte de muncă cu timp parțial, creșterea evaziunii fiscale, creșterea muncii la negru, scăderea veniturilor bugetare din contribuții de asigurări și din impozitul pe veniturile salariale. Inițiatorul actului normativ, respectiv Ministerul Finanțelor, a fundamentat în mod eronat această măsură, prezumând apriori angajatorii/angajații ca fiind de rea-credință.
Din cauza efectelor negative produse în economie de supra-impozitarea contractelor de muncă cu timp parțial în economie, propunem ca baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări (sociale/de sănătate) datorate de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, să fie reprezentată de venitul efectiv realizat și nu prin raportare la salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări. Prevederile art. 146 alin. (56)-(59) au produse deja efecte negative asupra pieței muncii din România, materializate prin încetarea a zeci de mii de contracte de muncă cu timp parțial. Așadar, impactul bugetar al prezentei legi va fi unul semnificativ pozitiv, în condițiile în care se estimează o revigorare a înregistrării de noi contracte de muncă part-time (cu timp parțial) și o reducere semnificativă a muncii la negru.
