Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Ianuarie 2023, luna lui Janus. Economia duduie din consum şi servicii. În cercurile puterii se pregătesc creşteri de taxe, impozite şi contribuţii, una sau toate
Partii pline, hoteluri pline, restaurante pline, magazine pline, mall-uri pline, totul la preturi cu 50% mai mari decat la inceputul lui 2022. Pana si bancile incep sa se aglomereze, dar asta probabil pentru ca clienti amatori de sport extrem vor sa incerce iarasi ceva nou, mai aventuros, de la creatorii de credite in CHF, ROBOR, IRCC.
Se vad efectele cresterii salariilor si pensiilor incepand cu 1 ianuarie 2023. Lumea arunca in consum tot surplusul la salarii si pensii, consum de buna seama din import, pentru ca productia industriala romaneasca scade – fabricile din tara nu fac fata competitorilor externi, comenzile la export se micsoreaza pentru ca se duc in tari fara festival de consum ca la noi iar costurile ridicate de operare pun bomboana pe coliva.
Si atunci, daca tuturor le merge bine, de ce sunt lansate in spatiul public insinuari cu privire la posibile noi reforme fiscale care sa aduca cresteri de taxe, impozite si contributii?
Foarte simplu, pentru ca economia duduie exact din sectoarele care mustesc de evaziune fiscala si munca la negru, imposibil de stavilit in Romania. Pentru ca nu se stie, nu se poate, nu se doreste a fi stavilite.
Trebuie sa intelegem ca vin bani insuficenti la buget pentru a acoperi cheltuielile uriase propuse de autoritati – reamintim absolventilor de orice altceva in afara de ASE ca mult laudata crestere economica mare din 2022 nu inseamna venituri bugetare mari. Si ca recordul de investitii straine directe din 2022 va produce efecte in economie doar peste 5-7 ani, pentru ca au beneficiat de ajutor de stat.
Prin urmare, deficitul triplet specific Romaniei (sa vedem daca putem patenta conceptul) – deficitul cronic de cont curent + deficitul bugetar + deficitul balantei comerciale – este acoperit de imprumuturi, si in loc de imprumuturi rambursabile si cu dobanda, ce ar merge mai bine? Niste taxe, impozite si contributii mai mari care inseamna incasari suplimentare la buget de la ai nostri, nerambursabile si fara dobanda.
Noul pachet de taxe, impozite si contributii a fost deja lansat subtil in dezbatere prin concepte sofisticate de genul “regandit”, “reasezat”, “concordat” cu ceea ce se intampla in alte tari cu care ne comparam. Vor fi vinovate de aceasta reforma fiscala criza din Ucraina, criza globala inflationista, criza utilitatilor, criza carburantilor, inechitatile dintre companiile romanesti si cele straine (e buna asta, ultima) – nicidecum evaziunea fiscala si munca la negru, care pe fondul inflationist au atins un apogeu in 2022, 150-200 miliarde Ron.
Adica, pentru a intelege mai ales corporatistii din companiile straine, care s-au intors mai tarziu din concediu, AU SA CREASCA TAXELE, IMPOZITELE SI CONTRIBUTIILE, una sau toate dintre ele.
Sa decriptam discursurile care apar tot mai des. O sa aveti impozit pe cifra de afaceri. O sa creasca impozitul pe dividende. O sa se revina la sistemul de taxare a muncii de dinainte de 2018, dar raportat la salariile brute din 2022.
Prima luna a anului este denumita dupa Janus,
