Viitorul oamenilor politici nu depinde doar de pregătire, de onestitate sau de dorința de a face ce este necesar pentru alegătorii lor. Viitorul acestor politicieni este tarat de mărimea, poziționarea geografică, de resursele naturale ale țărilor lor, dar mai ales de contextul politic existent.
Astfel, unii din liderii europeni ai unor țări mici sau medii nu reușesc să-și impună punctul de vedere în politica europeană pentru că nu au loc de cei mari, în principal de Franța și Germania. Olanda, Austria, Ungaria sunt astfel de țări problemă pentru UE pentru că actualii lor lideri se simt încorsetați nu doar de regulile europene care îi obligă să fie corecți politic, ci mai ales pentru că importanța economică a țărilor lor este mică în raport cu cei mari.
Astfel se nasc politicieni ca Rutte, Nehammer sau Orban, politicieni încorsetați de dimensiunea țărilor lor. Astfel de oameni nu sunt cu nimic mai prejos ca Boris Jonshon, Emmanuel Macron sau Olaf Scholz ca pregătire și capacitate de a face. Problema lor principală este că lipsa resurselor țărilor lor le tarează economia și ca atare nasc probleme sociale.
Criza energetică a scos la iveală aceste probleme și a silit acești lideri să facă ce nu le convine, să plece genunchiul nu doar în fața UE, ci și a Rusiei.
Ungaria, dependentă aproape în totalitate de gazul rus, a ajuns pe traiectorie de coliziune cu UE pentru că Victor Orban a deraiat politic după atâția ani de șefie. Orban se zvârcolește ca un șarpe pentru că știe că economia maghiară depinde și de banii de la Bruxelles și de importul de gaz rus. Victor Orban este strâns de ambele fălci ale menghinei politice și pentru că nu a făcut nimic ca să nu depindă de ruși și a deraiat de la principiile statului de drept pentru că a folosit metode necinstite și neomologate de UE de a-și păstra puterea, este stors acum ca o lămâie.
Cancelarul Nehammer are probleme cu pragul electoral care să-i asigure realegerea pentru că și el a ajuns la putere promițând ce nu poate face. Austria depinde de gazul rusesc la fel ca Ungaria, faptul că au primit Croația în Schengen se datorează unui posibil gazoduct care să aducă gazul rus din Serbia în Austria, prin Croația.
Pe de altă parte, Austria este un stat mic și ca să păstreze nivelul de trai al cetățenilor trebuie să fie atentă cu cheltuiala guvernamentală. Astfel nu prea are cum rupe din buget bani ca să gestioneze criza migranților și astfel riscă să nu-și împlinească promisiunea electorală făcută alegătorilor săi de dreapta cu înclinații spre extremism.
Cancelarul încearcă să dea satisfacție alegătorilor săi creând o falsă problemă, cea a fluxului de migranți pe ruta România și Bulgaria. Ca să se impună iar în alegeri, naște o falsă problemă pe care încearcă să o mențină vie încercând rezolvarea ei cu soluții false. Dacă Austria era o țară mai mare, similară Spaniei sau Italiei de exemplu,
