Am citit pe o burtieră de pe micul ecran următoarea știre: „Scade inflația, scad prețurile”. Și, ca să fie convingător, autorul realizator de burtiere oferă câteva exemple de prețuri scăzute în ianuarie, față de luna trecută, datorită scăderii inflației.
Până la un anumit punct, este corect. Respectiv inflația a început să scadă. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri o scădere de la 16,8% în noiembrie la 16,4% în decembrie. Scăderea nu este prea semnificativă, dar este scădere: -0,4%.
Scăderea prețurilor este însă cu totul altceva decât scăderea inflației. Căci, chiar dacă rata este în descreștere, ea va reflecta mereu doar creșterea prețurilor, atâta timp cât este exprimată în valori pozitive.
Scăderea inflației semnalează încetinirea scumpirii, nu ieftinirea produselor. Evident, oricât ar scădea rata inflației, prețurile continuă să crească, atâta timp cât aceasta va continua să fie pozitivă.
Doar atunci când inflația este exprimată în valori negative, putem concluziona că prețurile sunt în scădere și că pe piață se produce ieftinirea.
O asemenea situație apare însă foarte rar, iar în istoria noastră recentă a fost semnalată doar în anii 2015 (-0,5%) și 2016 (-1,5%).
Numai atunci s-au produs ieftiniri, adică scăderea unor prețuri, reflectate într-o inflație cu rata negativă. În restul anilor, atât vreme cât rata inflației avea valori pozitive, prețurile au crescut, chiar în situația când aceste valori prezentau scăderi de la o perioadă la alta.
Ca să fiu mai clar, îmi permit să imaginez un scenariu elementar. Să considerăm că, în limitele scenariului, un produs costă 1.000 de lei și se scumpește la 1.100 lei. În acest cadru simplificat, produsul va genera o inflație de 10%. În perioada următoare, când inflația va scădea – de exemplu – la 5%, produsul nu se va ieftini, deși inflația a scăzut, ci va înregistra doar o scumpire mai mică decât în perioada anterioară, iar noul preț va fi 1.155 lei.
Pentru noul an 2023, precum și pentru următorul an 2024, prognoza economică anvizajează scăderea continuă a inflației până va ajunge la a fi exprimată cu o singură cifră. Asta însă nu înseamnă ieftiniri. Dimpotrivă, prețurile vor crește, dar cuantumul creșterilor ar putea scădea de la o lună la alta, dacă se vor confirma prognozele. Numai dacă inflația ar deveni negativă, ceea ce deocamdată nu prevede nimeni pentru viitorul apropiat, putem vorbi de scăderea prețurilor.
De altfel, pe omul de rând, pe cetățeanul care tot colindă piața cu coșul în mână, nu-l prea impresionează inflația ca atare. Pe el îl interesează prețul cumpărăturilor curente, mai ales al alimentelor, care a crescut cu 22% în decembrie 2022 față de decembrie 2021. Mult peste rata inflației.
Dintr-o anumită optică, mi se pare bizar faptul că, în calculul inflației, se iau de-a valma prețurile la pâine, ciment, parizer, mobilă, varză, cartofi, țuică, nisip, salam, țiglă, brânză, stofă, lapte, biciclete, ciorapi, ghete, aspirină, antinevralagic și altele, la grămadă.
Mie, și nu numai mie,
