Leonardo Badea, viceguvernator BNR: O analiză economică în şase puncte a suprapunerii crizei pandemice cu războiul din Ucraina
Preşedintele Băncii Mondiale, domnul David Malpass, afirma recent că „ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu mai multe crize care se suprapun, inclusiv pandemie, inflaţie în creştere, invazia Ucrainei de către Rusia, dezechilibre macroeconomice mari şi deficit de energie şi alimente.”
În istoria nu foarte îndepărtată am mai avut exemple de crize suprapuse, chiar dacă generaţiile mai tinere nu le-au trăit şi nu şi le amintesc altfel decât din literatură. Desigur este o nuanţă de discutat aici pentru că în unele situaţii suprapunerea crizelor vine ca urmare a relaţiei de cauzalitate dintre ele.
Câteva dintre aceste exemple sunt:
- criza petrolului din ’73 şi războiul Yom-Kipur;
- criza din ’80-’83 care a avut la bază criza energetică din ‘79, cauzată de Revoluţia din Iran;
- criza financiară asiatică din ’97-’98 suprapusă cu o criză de guvernanţă la toate nivelurile politice semnificative – naţionale, regionale, globale;
- recesiunea din ‘90-’91 suprapusă cu invadarea Kuweitului de către Irak şi destrămarea blocului sovietic;
Pandemia COVID a reprezentat, fără doar şi poate, un punct de cotitură, o provocare majoră, cu efecte de anvergură asupra statelor, societăţilor şi cooperării la nivel internaţional, generând schimbări permanente şi predând o serie de lecţii importante.
În opinia mea, atunci când discutăm despre transformările pe care le vom vedea în viitorul apropiat şi pe termen mediu la nivelul societăţii şi al funcţionării economiei, cele două şocuri recente şi consecutive la care am fost expuşi nu mai pot fi disociate. Ieşirea din şocul generat de pandemie s-a suprapus cu intrarea într-o nouă stare de tensionare la aproape toate nivelurile funcţionării societăţii şi economiei, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia.
Efectele celor două şocuri exogene pentru economiile ţărilor din regiune prezintă o serie interesantă de asemănări, dar şi de deosebiri ce merită analizate:
1. Ambele şocuri au determinat sincope pe partea ofertei, cu impact major la nivel economic şi în ceea ce priveşte dinamica preţurilor. Dacă în cazul COVID-19 acest impact a fost mult generalizat, cuprinzând o gamă largă de materii prime, dar şi de produse şi servicii cu grad ridicat de complexitate, în cazul războiului din Ucraina el se regăseşte în special asupra unor materii prime pentru industria energetică şi a combustibililor, precum şi a celor agro-alimentare. În cazul COVID-19, pentru că cererea a fost afectată simultan cu oferta, sau chiar înaintea acesteia, impactul asupra preţurilor a fost întârziat, fiind resimţit în a doua parte a crizei, mai ales către final, când cererea a revenit puternic, dar oferta a continuat să fie afectată. În cazul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, ofertă a fost prima afectată, în unele situaţii chiar înaintea declanşării războiului, în vreme ce efectele asupra cererii s-au propagat cu un decalaj şi au crescut gradual pe măsură ce conflictul a devenit tot mai intens şi mai îndelungat, iar aşteptările de soluţionare diplomatică nu s-au confirmat. În ambele cazuri, lecţia învăţată este cea a reducerii dependenţei de surse externe de aprovizionare în cazul sectoarelor economice de importanţă strategică.
