Un sondaj realizat de IRES în perioada 7-12 decembrie arată că românii nu au așteptări pozitive de la noul an. Peste 51 la sută spun că 2023 va fi un an mai prost decât 2022 pentru țara noastră. Tendința este una similară cu cea manifestată în ianuarie 2022 pentru anul în curs.
Jumătate dintre participanții la sondaj sunt pesimiști cu privire la ceea ce va aduce anul 2023 va fi pentru România, 51% spun că anul care vine va fi mai prost pentru țara noastră decât a fost 2022. Aproape un sfert (24%) sunt de părere că va fi la fel ca și acest an și același procent cred că va fi mai bun.
Mai optimiști sunt participanții la studiu care spun că ar vota cu PSD sau PNL dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. Pesimiștii în schimb se regăsesc în rândul persoanelor active, cu vârste între 36 și 65 de ani și a celor care nu sunt deciși în privința votului la alegerile parlamentare.
De altfel, și atunci când sunt în situația de a-și evalua propriul nivel de trai pentru 2023, 48% dintre participanții la studiu se așteaptă ca anul care vine să fie mai prost decât 2022; puțin peste un sfert 926%) cred că va fi la fel și un alt sfert (24%) cred că va fi mai rău decât actualul an. Sunt mai optimiști cu privire la statusul lor financiar în 2023 tinerii și votanții PNL, iar pe pesimiști îi regăsim în proporții mai ridicate în rândul persoanelor cu venituri scăzute, a celor cu vârste între 51 și 65 de ani, dar și în rândul votanților AUR și a indecișilor.
Puține solicitări concrete pentru politicieni
Întrebați ce ar dori să se schimbe în anul 2023, în România din punct de vedere politic, respondenții indică mai frecvent schimbări fundamentale, sistemice (ex. doresc să se schimbe în totalitate politicienii/clasa politică ori conducătorii țării, Guvernul/partidele de la guvernare ori Parlamentul) și au mai puține solicitări concrete.
Peste jumătate dintre cei intervievați cred că, în viitor, România nu se află în pericol de a fi atacată de Rusia, dar 43% cred opusul. Bărbații, respondenții cu educație și cei cu venituri ridicate resimt în proporții mai scăzute pericolul ca țara noastră să fie atacată de Rusia, în timp ce acest pericol este resimțit în proporții mai ridicate în rândul persoanelor cu educație scăzută și cu venituri reduse.
CATI, metoda folosită pentru culegerea datelor
Pentru a realiza acest sondaj, IRES a chestionat 1.615 respondenți în vârstă de 18 ani și peste, folosind un eșantion simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România. Eroarea maximă tolerată este de de ± 2,5%. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
Înființat în 2009, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES activează pe piața de cercetare din România și funcționează ca un think tank independent, o parte dintre studiile și proiectele pe care le dezvoltăm fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societății românești.
