- A fost unul dintre cei mai vizibili și populari contestatari ai pandemiei și măsurilor de protecție.
- A participat la mitinguri de protest față de purtarea măștii și a distanțării sociale.
- Și-a construit un program politic adresat celor care nu credeau în existența virusului și a candidat în alegerile de la sfârșitul anului 2020, vizând ocuparea unui post de deputat. A pierdut, infectându-se în timpul campaniei electorale.
Am decis să urmăresc firul vieții, cariera și comportamentul din timpul pandemiei a lui Bogdan Stanoevici pentru a relata evoluția unei persoane populare prinsă în vârtejul unor evenimente pe care cred că nu le-a înțeles și care, într-un final, au ucis-o.
Povestea unui singur om poate fi relevantă pentru a descâlci mecanismele care au divizat societatea în timpul catastrofei sanitare.
Ultima dată l-am văzut în aprilie 2017. Era moderatorul unui eveniment electoral organizat de Gabriela Firea, primarul Bucureștiului la acea dată.
La o școală din oraș s-a organizat un spectacol cu muzică rap și discursuri politice la care a participat doamna primar, dar și ministrul de Interne Carmen Dan.
Cele două cheltuiau bani publici pentru a informa elevii cât de periculos era un joc interactiv, popular printre adolescenți, care îi putea duce la sinucidere. Jocul se numea Balena Albastră.
Actorul era acolo. Purta un sacou din lână de culoare gri închis, o cămașă albastră, pantaloni de doc, asortați cu sacoul. Într-o mână ținea un microfon, în cealaltă un clipboard pe care se afla desfășurătorul evenimentului.
În prima clipă nu l-am recunoscut, norocul meu a fost că două colege jurnaliste vorbeau șoptit între ele și i-am auzit numele. Bineînțeles că el era. Actorul veșnic tânăr, deși se apropia de 59 de ani, la acea vreme.
O vârstă pe care nu o arăta, ascunsă de un ten odihnit, deși aspru, o tunsoare scurtă, fără niciun strop de chelie și cu puține fire albe.
Ar fi fost dificil pentru oricine să-i ghicească vârsta. Cei mai mulți privitori, dacă ar fi fost întrebați, ar fi spus că are cel mult 45 de ani.
Privirea îi rămăsese aceeași, limpede și tristă. Părea că ascunde o înțelepciune secretă, neexprimată, dar ea era în disonanță cu comportamentul, o încercare continuă de a fi pe plac, de a-și mulțumi șefii politici.
Pentru elevii aduși acolo cu forța de profesori, era un străin. Un adult care se maimuțărea să prezinte o înșiruire de personaje politice ce țineau discursuri îngrijorate despre activitatea necontrolată a tinerilor în mediul online.
Tom Cruise al României
Nici chiar cei câțiva profesori și părinți veniți acolo să se afle în preajma puternicilor zilei nu și-l aminteau, dar vreme de câțiva ani, fusese un simbol al tinerei generații din anii ’80. Dar aceea era o perioadă îndepărtată și complicată de care tot mai puțini supraviețuitori doreau să-și amintească.
A fost eroul ei. A terminat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1982,
