NNDKP: Avem o nouă lege a dialogului social. Modificări semnificative de interes pentru piaţa muncii
Opinie de Roxana Abraşu, Partener al practicii de Dreptul muncii a NNDKP şi Daniel Stăncescu, Asociat în practica de Dreptul muncii a NNDKP
După lungi dezbateri în Parlament, astăzi, 22 decembrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1238/2022 noua Lege a Dialogului Social, respectiv Legea nr. 367/2022, legiuitorul optând să abroge expres “celebra” Lege nr. 62/2011 odată cu intrarea în vigoare a noului cadru legislativ, aspect care nu este deloc surprinzător având în vedere multele modificări aduse de noua lege.
Legea nr. 367/2022 va intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, astfel că este important pentru angajatori, cât şi, deopotrivă, pentru angajaţi, să fie familiarizaţi cu noile prevederi legislative cât mai rapid, ele fiind de (aproape) imediată aplicabilitate şi aducând obligaţii noi pentru mulţi angajatori din România, după cum vom arăta, pe scurt, în cele ce urmează.
În primul rând, vom porni poate de la cea mai frecventă formă de reprezentare, respectiv “reprezentanţii salariaţilor” – în această materie, legiuitorul a ales să extindă sfera situaţiilor în care se permite reprezentarea intereselor salariaţilor, noua lege reglementând că „la angajatorul la care sunt încadraţi minimum 10 angajați/lucrători şi la care nu există sindicat, interesele angajaților/lucrătorilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop, conform legii”, o schimbare importantă faţă de situaţia de până în prezent, când reprezentanţii salariaţilor puteau fi aleşi doar în entităţi cu cel puţin 21 de salariaţi.
În ceea ce priveşte condiţiile pentru alegerea valabilă a reprezentanţilor, legislaţia menţine soluţia deja existentă în practică, punctând că “reprezentanții angajaţilor/lucrătorilor sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitatea respectivă”, menţiune însă de bun augur faţă de Codul muncii, ce (încă) prevede expres necesitatea unui vot din partea a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor (caz în care se putea ajunge inclusiv la situaţii de egalitate, dificile din punct de vedere practic).
Mai mult, dacă până acum cadrul legislativ era foarte sumar în ceea ce priveşte modalitatea în care se aleg reprezentanţii salariaţilor, noua Lege a Dialogului Social face un important pas “în faţă” şi reglementează pe larg aspecte privind organizarea acestor alegeri, într-un capitol dedicat.
Spre exemplu, se punctează inclusiv faptul că angajatorilor le este interzis să intervină în alegerea reprezentanţilor salariaţilor, cel puţin atunci când nu există o cerere specifică din partea angajaţilor adresată angajatorului pentru ca acesta din urmă să faciliteze procedura de alegere a reprezentanţilor salariaţilor – acest caz particular în care implicarea este permisă nu reprezintă altceva decât o recunoaştere a practicii în materie, cei mai mulţi angajatori implicându-se în facilitarea organizării acestor alegeri, schimbarea fiind acum, totuşi, generată de faptul că o astfel de implicare nu mai poate interveni, teoretic, din oficiu, ci va trebui solicitată de salariaţi.
Noua lege aduce şi importante (şi utile) clarificări şi orientări privitoare la numărul de reprezentanţi ai salariaţilor,
