Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Perspective pentru anul următor şi posibile răspunsuri pentru provocările existente
Economiile ţărilor lumii au trecut în ultimii ani printr-o situaţie dificilă şi complicată, marcată de materializarea de noi riscuri la nivel global care au afectat dezvoltarea economică şi au declanşat transformări cu efecte pe termen lung ce vor continua să reprezinte o provocare pentru conduita politicilor economice şi pe parcursul anului viitor.
Este aşadar rezonabil să presupunem că numeroasele crize suprapuse care au influenţat evoluţia economică în anul 2022, vor contura cel mai probabil şi perspectiva economică a noului an, însă în forme şi manifestări noi. Ieşirea din iarnă în emisfera nordică (care găzduieşte circa 87% din populaţia planetei) ne va găsi într-un moment al alegerilor decisive privind adaptarea la noile condiţii economice generate de efectele acestor crize. De aceea, trebuie să continuăm analiza modului în care putem aduce ajustări mediului economic şi instituţional la nivel global pentru a optimiza procesul de adaptare şi transformare şi a reduce impactul negativ asupra economiei şi societăţii.
Avem în acest sens, două alternative, prima ar fi să ne adresăm ţintit problemelor pe care le conştientizăm în momentul de faţă, pe termen scurt şi mediu în funcţie de dimensiunea riscurilor induse; a doua abordare este să facem mai mult de atât şi să încercăm să creştem rezilienţa sistemelor, inclusiv în faţa unor riscuri care nu s-au materializat încă, dar care sunt posibile într-un orizont de timp mediu sau lung.
Dacă privim tabloul imediat observăm că în acest moment criza energetică, conflictul din Ucraina, întârzierile şi problemele apărute în lanţurile de aprovizionare, inflaţia, pandemia COVID-19 trasează contururile unui nou an care va începe sub auspiciile incertitudinii. Efectele pandemiei COVID-19 par să se estompeze, cel puţin în Europa şi SUA, dar există în continuare un impact care se manifestă prin limitări ale ofertei pentru multe categorii de bunuri, şi, în acelaşi timp, nu poate fi ignorată perspectiva presiunii asupra sistemului sanitar, cu precădere în prima parte a anului, cât va mai continua sezonul rece, chiar şi în mod obişnuit marcat de focare epidemice sezoniere.
Criza energetică este în plină desfăşurare, iar impactul conflictului din Ucraina a relevat vulnerabilităţile majore ale Europei, în special dependenţa de gazul rusesc, şi a determinat intrarea într-o nouă paradigmă, a necesităţii găsirii de soluţii alternative, cu precădere din zona energiei regenerabile, dar şi în sensul creşterii eficienţei şi al asigurării securităţii energetice a statelor.
Dincolo de impactul pe zona energiei, conflictul din Ucraina (al cărui final nu pare previzibil pentru moment) a accentuat disfuncţionalităţi deja existente în lanţurile de producţie şi distribuţie, a generat noi dificultăţi privind aprovizionarea în special pentru produse agro-alimentare, a potenţat presiunile inflaţioniste şi a contribuit semnificativ la creşterea sentimentului de nesiguranţă pentru consumatori şi investitori.
Crizele recente se suprapun provocărilor sistemice care existau şi înaintea pandemiei COVID-19, dar care au fost eclipsate de aceasta şi de conflictul din Ucraina, şi anume, schimbarea climatică şi îmbătrânirea populaţiei în ţările dezvoltate, ambele fiind vulnerabilităţi cu efecte negative profunde şi fără soluţii eficiente rapide.
Analizând redresarea economică din 2021,
