Daniel Morar ar putea să fie un studiu de caz despre efectele letale ale frustrării și invidiei, care pot transforma pe oricine în impostor toxic, indiferent de inteligență, valoare profesională și speranța investita în el.
Iar ultima carte publicată de dl Morar este exact urletul frustrării în primul rând împotriva Codruței Kovesi.
Urletul unui „pitic” care nu a reușit să urce muntele și căruia nu-i rămâne decât să arunce cu pietre și înjurături către atleta care a trecut pe lângă el ca vântul și a înfipt steagul în vârf.
Și este atât de opintit în acest ultim efort meschin încât nici nu mai sesizează ce autodenunțuri face și cum își expune ipocrizia.
Spre exemplu, povestește dl Morar că s-a dus, în calitate de judecător CCR, să discute cu președintele Iohannis despre viitoarea decizie a CCR privind participarea SRI la supravegherea tehnică în dosarele penale, că i-a spus cum vor vota judecătorii CCR și, înțeleg, a încercat o soluție care să o facă mai puțin gravă pentru sistemul judiciar.
Deci dl judecător CCR a încălcat orice umbră de confidențialitate profesională, chiar secretul deliberărilor, și a încercat să negocieze o soluție pentru o decizie CCR. Dacă îi ieșea ce voia, schimba soluția?
Reproșul principal pe care i-l face dnei Kovesi este că în 2009, prin Protocolul PICCJ cu SRI ar fi îngenuncheat justiția în fața SRI, pe care domnia sa ar fi luptat apoi cu revoltă și din răsputeri să o elibereze.
Inclusiv la masă cu Florin Iordache și prin WC-urile CCR.
Foto: Facebook Emanuel Ungureanu
Pe de-o parte, dl Morar folosește exact argumentul regimului Dragnea și al grupului de la Grivco pentru demolarea justiției. Și privit retrospectiv nu este deloc nerealist că exact dl Morar să le fi servit acestora tema protocoalelor.
Orice ca să îi taie lui Kovesi coarda și să îi rupă pioleții cu care își continuă ascensiunea spre vârf.
Nu e clar dacă e chiar o coincidență că beneficiari ai deciziilor CCR la care dl Morar a participat, pe unele chiar le-a redactat, au fost apropiații lui Taian Băsescu, cel care l-a făcut „om mare” și de la care s-ar fi dus periodic să ia lumina în timpul mandatului său de magistrat apolitic la DNA, după cum relatează surse din Palatul Cotroceni de la vremea aceea.
Pe de altă parte, Daniel Morar minte. Dan Tăpălagă arată că dl Morar nu numai că nu s-a opus protocoalelor, nu numai că nu a fost revoltat, după cum pretinde în carte, dar, potrivit unui răspuns al SRI, domnia sa a cerut în 2009 o relație directă cu SRI și nu intermediată de PICCJ.
”De asemenea, Procurorul șef al DNA avea în vedere și dezvoltarea, și în perioada următoare, a cooperării dintre cele doua instituții, sens în care propunea că activitatea de colaborare dintre DNA și SRI să fie detaliată prin alte reglementări specifice încheiate între cele două instituții”,
