După ce, la sfârşitul lui octombrie, BNR semnalase public creşterea substanţială a stocului de valute, de peste două miliarde şi jumătate de euro, în noiembrie a raportat o scădere de şapte sute de milioane de euro, de la 46,3 miliarde la 45,6 miliarde de euro. Interesul, în spaţiul public, a fost de suspiciuni…deşi explicaţiile date de banca centrală, în comunicatul oficial, privind provenienţa diferenţei de şapte sute de milioane de euro, sunt clare şi exacte.
Voi detalia. În noiembrie, în conturile din rezerva valutară internaţională, au intrat 2,2 miliarde de dolari. Din două surse: 1) modificări ale stocului rezervelor minime obligatorii deţinut de băncile comerciale la Banca Centrală; 2) alimentarea contului Ministerului de Finanţe de către Comisia Europeană. În acelaşi timp, au ieşit 2,9 miliarde de euro (mai mult faţă de intrări cu exact şapte sute de milioane) cu două destinaţii:
1) modificări ale rezervelor minime obligatorii; 2) plăţi reprezentând rate şi dobânzi în valută în contul datoriei publice. NB. Atrage atenţia punctul 2, unde la totalul ieşirilor suma de 1,7 miliarde de euro este reprezentată de rambursarea emisiunii de obligaţiuni a Ministerului de Finanţe, denominate în euro. De unde atunci suspiciunile de vreme ce apare indubitabil în comunicat că BNR nu a intervenit în piaţa valutară pentru susţinerea monedei. Pentru că – pur şi simplu – nu a fost nevoie !
Ce ar fi putut, totuşi, să inducă suspiciuni!?
În primul rând, contextul global! Lumea, de la un capăt la altul, e agitată. Inflaţia înrădăcinată, care se încăpăţânează să treacă în al treilea, fără vreun gând de a ieşi din arenă, plus războiul din Ucraina, ce se prelungeşte, plus zguduirile puternice din pieţele financiare globale… alcătuiesc o combinaţie ce pare să nu lase loc pentru excepţii cum este stabilitatea pieţei valutare româneşti. Mai ales că mari economişti ai lumii, între care Karmen Reinhard de la Harvard, au invocat istoria nu pentru simple aduceri aminte ci pentru a citi în trecut ce ne aşteaptă în viitor. Notând că rareori, în istorie, confruntarea cu inflaţii mari s-a soldat cu creşteri economice. De cele mai multe ori au urmat recesiuni, şomaj, căderi monetare. Cum rezistă leul fără susţinere? Guvernatorul BNR, glumind, a răspuns: „Şi eu mă mir cum rezistă?”…
În fiecare zi, la “13 fix”, BNR comunică lista cursurilor de schimb. Sunt cotate, în această listă, 30 de valute, începând cu dolarul australian şi încheind cu bahtul thailandez. Fără să lipsească dolarul american, lira sterlină, yenul japonez … inclusiv moneda unică a celor
19 ţări din zona euro. Desigur, cursurile sunt preţuri de piaţă, practicate efectiv în tranzacţiile zilnice, pe care BNR le calculează, le garantează autenticitatea şi le comunică. Dar în niciun caz, şi în nicio împrejurare, nu le stabileşte… cum, după 31 de ani de funcţionare a pieţei noastre valutare, mai comunică unii formatori de opinie.
În listă, cursurile – pereche lângă pereche, leu-euro, leu-dolar american, leu-liră sterlină…până la poziţia 30, înscriu realitatea fiecărei zile. 4,9126 –
