„Cetățenii Reichului”, tensiunile latente ale „lumii germane” suprapuse peste delirul „lumii ruse” și viitorul complicat al Europei
Să nu trecem așa ușor peste o temă de acum câteva zile, uluitoare ca mesaj, jenantă ca imagine a celei mai mari democrații liberale din UE și totodată semnificativă ca potențial politic, care ne-a lovit cu aripa ei rece într-o iarnă cu război în Europa.
O temă pe care mulți ar vrea să o dea uitării cât mai repede. Negarea este, într-adevăr, o formă de respingere a unei probleme, care ne protejează de stres pentru un timp, la fel ca refuzul de a privi în față sau a vorbi despre semnele unei boli, înainte ca problema să revină peste noi și să ne lovească năucitor, la fel ca un tsunami.
În Germania au fost arestați 25 de membri ai grupării Reichsbürger (Cetățenii Imperiului), care se înarmaseră și plănuiau o lovitură de stat prin atacarea Parlamentului, răsturnarea regimului republicii parlamentare de la Berlin și reinstaurarea Imperiului German.
În fruntea Reichului urma să fie numit „prințul Heinrich VIII”, un individ confuz și radicalizat, adept al conspiraționismului, de 71 de ani, provenind dintr-o veche familie aristocratică.
Acestea sunt informațiile oficiale, destul de sumare, care încearcă imposibilul – să spună în același timp adevărul și să minimalizeze problema, închizând astfel subiectul în spațiul public, pentru a nu face și mai multă reclamă facțiunii respective, în care se pare că se înscriu din ce în ce mai mulți cetățeni germani care contestă autoritatea statului democratic actual.
Dacă cifrele oficiale sunt corecte, se pare că în prezent sunt 23.000 de membri, față de 19.000 în 2019. E mult, e puțin pentru o țară totuși mare?
Desigur, tema poate fi tratată și în cheie umoristică și relaxată, așa cum și Caragiale al nostru descria proiectul revoluționar românesc al Republicii de la Ploiești și al „legii de murături” în minunata sa Conu’ Leonida față cu reacțiunea.
Dacă vrem să rămânem la această interpretare liniștitoare, este în regulă, putem concluziona că Germania a trecut printr-un mic episod amuzant de „revoluție ridicolă și revizionism imperial infantil”, pe care cel mult putem să-l etichetăm drept fantezia unor teroriști ratați, care nu mai aveau ce să facă în viață și se plictiseau la bătrânețe de atâta bine.
Şi puciul lui Hitler a fost luat în râs
Dacă nu ne mulțumește însă explicația comică a planului Cetățenilor Reichului și vrem să privim mai adânc, poate mai descoperim și alte probleme, riscuri și amenințări în liniștea și stabilitatea democratică a „lumii germane” (Germania și Austria), dincolo de problemele de sănătate mintală ale conspiraționiștilor. Dar poate că, iarăși, istoria ne ajută puțin.
…8-9 noiembrie 1923, München, puciul de la berărie. Adolf Hitler și acoliții săi organizează un marș pentru răsturnarea Republicii de la Weimar și instaurarea celui de-al Treilea Reich, care să facă dreptate poporului german (nu mai intrăm acum în toate detaliile programului inițial al lui Hitler).
Participanții la puci se ciocnesc cu forțele de ordine,
