Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Inversarea regimului banilor ieftini implică ajustări ale tendinţelor pieţelor financiare internaţionale
Pentru o foarte lungă perioadă de timp activitatea pe pieţele financiare internaţionale a fost dominată de aşteptările privind menţinerea de către principalele bănci centrale din economiile dezvoltate a unor condiţii monetare acomodative. Aceasta s-a tradus deopotrivă prin abundenţa lichidităţii şi un cost redus al finanţării în principalele monede de circulaţie internaţională, ambele reprezentând un stimulent pentru activitatea bursieră, atât direct (capitalurile lichide aflate în căutare de randamente financiare adecvate au mărit cererea de cumpărare pentru multe tipuri de instrumente financiare tranzacţionate, ducând la creşterea cotaţiilor, indicilor, capitalizării şi a rulajelor), cât şi indirect (accesul facil la finanţare şi costul redus al acesteia au alimentat aşteptările privind rezultate pozitive ale emitenţilor).
Situaţia descrisă mai sus a reprezentat nota principală de fundal a evoluţiilor din aproape toate segmentele pieţelor financiare internaţionale timp de mulţi ani. Chiar dacă pe parcurs economia şi bursele s-au confruntat cu şocuri exogene cu impact major, totuşi răspunsul fiscal şi cel monetar au constituit, indirect, un sprijin masiv pentru menţinerea trendurilor bursiere, cel puţin pe parcursul perioadei 2015-2021.
Desigur, sunt multe alte elemente care au influenţat trendurile bursiere. Între factorii cu influenţă pozitivă importantă se numără avansul rapid al companiilor de tehnologie, care, în perioada pandemică şi ulterior, au reprezentat un motor important de creştere a indicilor de acţiuni, şi, mai recent, profitabilitatea în creştere a companiilor din energie şi a celor din domeniul mărfurilor şi materiilor prime principale (minereuri, produse agricole, materiale de construcţii etc.). În sens negativ a acţionat foarte puternic şocul pandemic iniţial, aşa cum se observă şi pe graficul de mai jos, efectul său fiind major, însă de scurtă durată.
Graficul de mai jos arată că deşi au existat perioade cu particularităţi şi caracteristici diferite, implicaţiile fiind uneori pozitive, alteori negative pentru cotaţiile indicilor de acţiuni, totuşi, în general, atunci când ratele dobânzilor de politică monetară au fost aproape de zero, indicii bursieri au consemnat evoluţii favorabile pe termen mediu. Exemple în acest sens sunt perioada de recuperare a burselor după cele două şocuri consecutive reprezentate de criza financiară globală şi criza datoriilor europene, precum şi revenirea puternică a indicilor ulterioară şocului pandemic iniţial, ambele vizibile pe grafic.
Figura 1: Evoluţii ale ratelor dobânzii de referinţă, inflaţiei şi pieţelor de acţiuni
Abundenţa de bani ieftini a influenţat evoluţia multor segmente ale pieţelor financiare, nu doar bursele de acţiuni.
Într-o societate care are, de multe ori, drept reper investiţional speranţa câştigului rapid promovată în mediul virtual adesea prin tehnici înşelătoare, a existat o afluenţă semnificativă către activele cripto. Neînţelegerea riscurilor pe care le induc şi nici a modului în care ele au fost construite au făcut ca aceste instrumente să reprezinte, indiferent de avertismentele organismelor financiare, o destinaţie a investiţilor făcute de persoanele fizice care urmăresc câştiguri imediate.
Amploarea şi dinamica excepţională pe care au cunoscut-o activele cripto ar fi fost greu de imaginat într-o perioadă cu rate ridicate de dobândă şi randamente real pozitive pentru activele tradiţionale,
