Filip&Company: Sunt manager. Ce ar trebui să ştiu despre ESG? Ce trebuie să facă companiile pentru a respecta reglementările ESG?
Ioan Dumitraşcu (partener), Irina Oprea (associate), Alexandra Dunăreanu (associate), Elisa Cristea (associate)
ESG – un concept de care auzim din ce în ce mai des aduce împreună trei factori specifici – Environmental, Social, Governance şi creează un set de standarde menit să fie integrat în strategia societăţilor pentru a le ajuta la creşterea valorii acestora prin dezvoltarea unei activităţi sustenabile pe termen lung, într-un mod benefic dezvoltării relaţiilor umane.
- Environmental priveşte impactul pe care îl au activităţile societăţii asupra mediului înconjurător;
- Social tratează relaţia societăţii cu angajaţii, clienţii şi comunitatea în care societatea îşi desfăşoară activitatea;
- Governance urmăreşte respectarea moralităţii, a legii şi a echităţii în modul în care societatea acţionează.
În acest articol vorbim despre importanţa înţelegerii şi implementării ESG, precum şi despre cadrul legal momentan aplicabil la nivel naţional şi european.
De ce este important ESG pentru management şi pentru societăţi în general?
Pe termen scurt şi mediu, ESG este important de avut în vedere de către orice business din 3 motive principale:
- atragerea de finanţare sau scăderea costului finanţării;
- îmbunătăţirea imaginii brandului societăţii, cu consecinţa fidelizării clienţilor şi, deci, a creşterii vânzărilor şi a profitabilităţii; precum şi
- scăderea riscurilor operaţionale, implicit a costurilor.
Pe termen lung, beneficiile sunt strategice: un nivel bun al ESG şi evoluţia în factorii specifici vor asigura sustenabilitatea businessului faţă de factorii externi perturbatori, din ce în ce mai numeroşi, şi ajuta la crearea unei culturi organizaţionale bazată pe creativitate şi implicare. Este probabil ca ESG să devenă noua moralitate de business.
Pe scurt, avantajele enumerate mai sus constau în următoarele:
- din punct de vedere financiar, un anumit nivel ESG al unei societăţi permite instituţiilor de credit şi non-financiare să îi acorde împrumuturi în condiţii mai avantajoase; probabil că acest criteriu va fi folosit în viitor şi pentru accesarea fondurilor UE şi a ajutoarelor de stat;
- din punct de vedere reputaţional, din ce în ce mai multe societăţi ( criteriul a fost extins conform CSRD la societăţile cu 250 de angajaţi şi care sunt listate faţă de criteriul stabilit iniţial de NFRD care privea doar societăţile cu peste 500 de angajaţi) au obligaţia de a raporta stadiul ESG prin completarea unei declaraţii destul de complexe ce este ataşată situaţiilor financiare. Aceasta declaraţie este auditată de persoane cu o pregătire specială în acest sens. Este probabil ca din ce în ce mai multe societăţi să impună sau să prefere să lucreze cu parteneri comerciali care au raportat complet şi corect nivelul ESG, iar acesta este unul înalt; acelaşi comportament este probabil că va fi adoptat şi de consumatori;
- verificarea periodică a nivelului ESG (cel puţin o datăpe an cu ocazia completării declaraţiei non-financiare) şi îmbunătăţirea sa va duce şi la un grad înalt de compliance al societăţii respective,
