Alexandru M. Tănase şi Mihai Rădoi, bancheri: Care este legătura dintre criptomonede şi ratele de dobândă – când dobânzile au fost negative, investitorii au căutat alternative de plasare a banilor, printre care şi criptomonedele. Acum, când dobânzile cresc, criptomonedele scad
Literatura de specialitate, şi chiar şi cea care se adresează publicului larg, a acordat spaţii largi unui fenomen care în final a fost denumit cu un termen pretenţios şi anume: “industria criptomonedelor”. În realitate, este vorba despre un uriaş “cazinou” în care sume imense de bani au fost investite, dar mulţi dintre “investitori” acestui joc au pierdut pur şi simplu banii pe care i-au plasat în criptomonede, fie prin scăderea cotaţiilor, fie prin fraude. În ceea ce ne priveşte, am arătat în repetate rânduri că este nevoie de reglementări clare din partea băncilor centrale (Vezi în acest sens A. Tanase – Cripto-monedele – Viitorul Banilor? Cryptocurrencies – Future of Money? în Revista Profit no. 4/April 2019, Chişinău (în română şi engleză) sau ale altor organisme de reglementare şi din partea organismelor financiare internaţionale (cum ar fi Fondul Monetar Internaţional, de exemplu, prin intermediul programelor cu ţările membre). Mai mult ca niciodată, în actuala criză globală este nevoie de mai multă educaţie financiară al cărui obiectiv ar trebui să fie transmiterea unui mesaj clar şi anume acela că aceste “inovaţii” sunt de fapt active fără valoare intrinsecă şi că investitorii trebuie să fie pregătiţi să accepte pierderea totală a banilor investiţi (ceea ce s-a şi întâmplat în multe cazuri).
Într-un context de reglementare bancară neortodoxă care a prevalat până anul trecut pe principalele pieţe internaţionale de capital, în unele cazuri chiar cu dobânzi negative care au fost practicate perioade bune de timp de unele bănci centrale şi de Banca Centrală Europeană, băncile comerciale au decis să nu mai acorde dobânzi pentru disponibilităţile aflate în majoritatea conturilor curente sau să le acorde doar la niveluri modice sau chiar derizorii (0,01%). Dobânzile acordate pentru depozitele la termen au fost de asemenea nejustificat de mici din punct de vedere economic. Acest lucru a determinat pe cei care economisesc să se orienteze către alte instrumente/oportunităţi de investiţie. Aşa au înflorit criptomonedele, care au început să fie folosite nu numai de investitori profesionişti, dar chiar şi de publicul larg, care public a început să fie influenţat, în special în perioadele de criză, de aşa-zişi “influencers” sau “formatori de opinie” (personalităţi marcante ale businessului, poeţi, unii jurnalişti, etc). În prezent (la 29 noiembrie 2022), după datele publicate de CoinMarketCap, există mai mult de 21.800 criptomonede, a căror capitalizare de piaţă a scăzut dramatic de la peste USD 2 trilioane în 2021 la circa USD 837,4 miliarde. Evoluţia cotaţiilor pentru Bitcoin (cripto-moneda care are o pondere de 37,9% din totalul capitalizării) în ultimul an este prezentată în Graficul 1.
Pe scurt, ar trebui doar să reamintim că Bitcoin a fost prezentat teoretic în 2008 de o persoana, Satoshi Nakamoto, sau de un grup de persoane cu acest pseudonim (nu a fost niciodată clarificat nici până în prezent) pentru a obţine libertate monetară faţă de reglementările băncilor centrale, considerate prea restrictive şi invazive. Bitcoin-ul, lansat în ianuarie 2009, este de fapt lanţ întreg de coduri obţinut cu ajutorul calculatoarelor prin aşa-zisa activitate de “minerit”.
