Opinie Cristian Bichi, BNR: Moneda digitală de bancă centrală (CBDC), între distopie şi realitate
În ultima perioadă se constată o intensificare a luărilor de poziţie ale unor comentatori autohtoni faţă de moneda digitală de bancă centrală, inclusiv în varianta sa de euro digital. În general, opiniile exprimate conţin multe deformări ale realităţii faptice, după cum vom încerca să arătăm în continuare.
Ce este moneda digitală de bancă centrală?
Deşi abordările variază de la o ţară la alta şi nu există o definiţie unică, moneda digitală de bancă centrală (Central Bank Digital Currency – CBDC) poate fi definită, prin recurgere la un numitor comun, drept o nouă formă de monedă digitală de bancă centrală care se va adăuga formelor actuale de bani.
În prezent, în economiile moderne, o bancă centrală emite două forme de bani:
- bani în formă fizică – bancnote şi, adesea, monedă metalică – care sunt utilizaţi de public pentru efectuarea de plăţi de valori mici (aşa zisa monedă fiduciară);
- bani digitali, ce apar ca solduri creditoare deţinute în conturi ale băncilor şi eventual ale altor intermediari financiari la banca centrală şi care sunt folosite pentru decontarea tranzacţiilor reciproce ale acestora (ce reprezintă operaţiuni proprii ale instituţiilor financiare sau ale clienţilor lor). Dat fiind că reflectă înregistrări contabile, această categorie de bani este cunoscută şi sub denumirea de bani scripturalişiţ.
La rândul lor, băncile comerciale, sub controlul băncii centrale, emit monedă sub formă de depozite ale clienţilor lor (persoane fizice şi firme) în baza cărora oferă servicii de plată. Cel mai adesea, această monedă este creată atunci când băncile acordă împrumuturi clienţilor lor (“creditele fac depozitele”).
Banii emişi de băncile centrale sunt bani publici, spre deosebire de banii emişi de băncile comerciale care sunt bani privaţi. Prima categorie de bani nu are risc de credit şi de lichiditate, întrucât reprezintă o creanţă asupra băncii centrale. Cea de a doua categorie de bani, ce este o creanţă asupra băncilor, este supusă unor astfel de riscuri, aceste entităţi putând avea probleme de lichiditate sau chiar intra în faliment. Frecvenţa şi intensitatea riscurilor respective este însă redusă prin intervenţii guvernamentale, cum ar fi garantarea depozitelor, reglementarea şi supravegherea bancară, etc. Ancora de stabilitate a acestui sistem hibrid este dată de faptul că banii privaţi pot fi schimbaţi în bani publici, într-un raport de 1:1, oricând se doreşteşiiţ.
CBCD ca o nouă formă de bani digitali emişi de banca centrala poate fi proiectată:
- pentru plăţi de valoare mică la îndemâna publicului (retail CBCD/rCBDC), ca o versiune digitală a bancnotelor; sau
- pentru plăţi de valoare relativ ridicată (wholesale CBCD), disponibile numai pentru o gamă limitată de participanţi, selectaţi din rândul instituţiilor financiare.
În continuare, referirile vor fi făcute la rCBDC, ce va fi accesibilă publicului larg pentru plata cheltuielilor curente.
Există o legătură între suveranitate şi CBDC?
Răspunsul la întrebare este afirmativ,
