Cu toate că sunt câteva săptămâni de când Țările de Jos s-au poziționat împotriva intrării României și Bulgariei în Spațiul Schengen, Austria nu li s-a alăturat din capul locului. O face acum, cu doar 20 de zile înaintea Consiliului JAI în care era așteptat votul pentru extinderea Schegen. A fost Mark Rutte mai bun decât Nicolae Ciucă, în ceea ce privește găsirea de aliați sau e în joc altceva?
Să revedem mai întâi contextul:
- La începutul lunii octombrie, europarlamentarii români anunță că lucrează la un proiect de Rezoluție pentru aderarea României la Schengen. În acest context, eurodeputata olandeză Sophia In ‘t Veld (Democraten 66, partid din coaliția de guvernare din Olanda/ Renew Europe) afirmă, în plenul PE, că țara sa se opune acceptării României și Bulgariei în Schengen, în mod nedrept. Aceasta declară, într-un interviu pentru spotmedia.ro, că Bulgaria și România au întrunit criteriile pentru Schengen cu mult timp în urmă și că, în orice altă situație, odată ce asta se întâmplă, atunci trebuie să închei înțelegerea. Olanda e unul dintre puținele state care nu pare a vrea să facă asta, iar premierul Mark Rutte ar trebui să ia o decizie impopulară pentru Parlamentul național și să nu blocheze extinderea Schengen, spunea Sophia In ‘t Veld.
„Trebuie să înțelegeți că avem în Olanda multe partide extremiste, unele sunt eurosceptice, dacă nu chiar anti-UE, așa că atmosfera nu e chiar favorabilă. De aceea, am și făcut acel apel din Parlamentul European către domnul Rutte: lidership-ul nu e despre a spune oamenilor ce vor ei să audă, ci despre a lua decizii grele și impopulare, în situații dificile și să fii consecvent în privința lor, să le aperi și să-i convingi pe oameni că așa e corect”.
- În 18 octombrie, Parlamentul European a adoptat Rezoluția privind aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen. Pentru a patra oară, Parlamentul a reiterat faptul că aceste țări îndeplinesc criteriile tehnice cerute de intrarea în Schengen.
- Două zile mai târziu, în 20 octombrie, Parlamentul de la Haga votează o Rezoluție proprie, în care afirmă că România și Bulgaria nu pot fi primite în Schengen, fără verificări și garanții suplimentare.
Expunerea de motive a acestei Rezoluții readuce pe agendă problema corupției de la București, cu toate că, pe hârtie, între aceasta și criteriile de intrare în Schengen nu există o cauzalitate directă. Totuși, parlamentarul olandez care a propus Rezoluția și care face parte chiar din partidul premierului Mark Rutte, arată că între corupție și criminalitate organizată există legături directe și acestea din urmă pot crea probleme de siguranță la frontiere.
Nu e deloc irelevant faptul că Parlamentul de la Haga este complicat, pragul electoral este atât de jos, încât sunt 17 formațiuni parlamentare, foarte multe dintre ele definite prin platforme populiste și discurs cu tente extremiste.
- Surse europene explică pentru spotmedia.ro că Mark Rutte, premier aflat la cel de-al patrulea mandat, își caută măcar un aliat,
