Şefii din Sănătate, prezenţi mai mult în spitalele private decât în cele de stat pentru a valida “complementaritatea” celor două sisteme. Câţi români pot plăti 300 de lei pe consultaţie la privat sau 1.500 de lei pe un RMN pentru care la stat aşteaptă cu lunile?
Un comunicat de presă cu o ştire clasică de business privind investiţia unui operator privat din piaţa sănătăţii într-o nouă clinică medicală ridică însă o întrebare, mai ales după ce vezi pleiada de autorităţi care s-au „înghesuit” la poza de final, la inaugurarea investiţiei.
La eveniment au participat secretarul de stat în ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, Teodora Munteanu, viceprimar al Municipiului Suceava şi Gheorghe Flutur, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.
În comunicatul de presă de după eveniment apare şi o declaraţie a lui Andrei Baciu, pe care o s-o redau ca atare: ,,Accesibilitatea la servicii medicale este cheia succesului şi cheia unei vieţi sănătoase şi ȋndelungate. Orice sistem de sănătate modern şi eficient din lume funcţionează pe baza complementarităţii dintre instituţiile de stat şi cele private. Cele de stat au obligaţia de a fi fundamentale şi de a oferi ȋntregii populaţii o adresabilitate generală, ȋnsă nu au cum să acopere absolut tot. Şi atunci intervine privatul, care preia din responsabilitate. Iniţiative precum cea de la Suceava ȋncurajează pacienţii, dar şi pe medicii care vor să se ȋntoarcă acasă şi caută un loc, un spital, ȋn care să crească”, susţine Andrei Baciu.
Ce accesibilitate la servicii medicale există în România când spitalele din oraşe mai mici funcţionează cu deficit de medici şi asistenţi? Când un doctor acoperă o întreagă specialitate medicală, iar când pleacă în concediu, spitalul rămâne descoperit? Când medicii fug de spitalele din provincie, unde nu au aparatură, nu au cu cine lucra?
Despre ce responsabilitate preluată de mediul privat vorbeşte secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, când o consultaţie la privat costă peste 300 de lei? Iar pentru unităţile private să acceseze servicii decontate prin Casa de Asigurări este mai mult o piatră de moară, la decontările sub tarifele practicate de ei şi costurile pe care le au per pacient? Câţi roâni îşi permit să plăteasca 1.500 de lei pentru un RMN pe care îl pot face de azi pe mâine la privat, iar la stat aşteaptă cu lunile, în timp ce toţi ne vorbesc despre importanţa prevenţiei? Cum ajută statul la asta?
La câte inaugurări de clinici de stat – ambulatorii au participat autorităţile, în frunte cu dl Baciu? Sigur, este important să susţinem mediul de business şi investiţiile, însă când spitalele de stat sunt pline de bacterii, de corupţie, de mii de probleme de rezolvat, prioritatea care e?
Iar cea mai mare întrebare: câte spitale de stat a vizitat dl. Baciu în ultima lună şi ce a găsit acolo? Este similar sau măcar se apropie de standardele pe care le-a văzut la clinica privată nou inaugurată la Suceava?
