Deloitte România: Ce s-a schimbat în fiscalitate pentru a stimula activităţile de cercetare-dezvoltare în industria auto din România
Material de opinie de Gabriel Pătru, Manager, Paul Evi, Manager, şi Alex Rotariu, Senior Consultant, Taxe Directe
Activităţile de cercetare-dezvoltare au reintrat, în ultimii ani, în sfera de interes a companiilor ce activează în industria auto din România, în special sub impulsul politicii derulate la nivel european, de stimulare a retehnologizării, a reducerii emisiilor poluante şi, tot mai accentuat, de electrificare a întregului sector. Vorbim însă şi despre beneficii concrete atât la nivelul companiilor – valoarea adăugată a produselor şi menţinerea statutului de jucători competitivi în piaţă -, cât şi la nivelul angajaţilor, reflectate în salarii mai mari şi stimularea cercetătorilor să se implice în astfel de activităţi în România.
Industria auto este unul din cele mai importante sectoare pentru economia românească, având o contribuţie semnificativă la produsul intern brut. Mai mult, numeroase companii din România desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul auto, fie că vorbim despre producătorii de autovehicule, fie de producătorii de elemente componente necesare acestora sau inginerii de software şi electronică.
Din perspectivă fiscală, în prezent, legislaţia românească prevede o serie de facilităţi pentru companiile care investesc în proiecte de cercetare-dezvoltare, facilităţi a căror aplicare este observată tot mai des în piaţă. Mai exact, vorbim despre un beneficiu fiscal de 8% din valoarea cheltuielilor aferente, precum şi de scutirea de la plata impozitului pe venit, de 10%, pentru angajaţii implicaţi în astfel de activităţi. Aşadar, facilităţile fiscale disponibile au în vedere stimularea activităţilor de acest gen la nivelul companiilor, precum şi pentru stimularea forţei de muncă necesare în acest scop.
Schimbări recente pentru simplificarea accesării facilităţilor fiscale
Având în vedere tendinţele pieţei, domeniul de cercetare-dezvoltare a devenit o temă importantă de discuţie pentru autorităţile publice. Recent, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, declara, în cadrul unui eveniment Deloitte, că aportul mediului privat în domeniul cercetării este mai mare decât cel al fondurilor publice, astfel că are în vedere anumite măsuri care să stimuleze suplimentar creşterea investiţiilor private în activitatea de cercetare-dezvoltare.
În acest sens, au fost deja aduse modificări importante cadrului de aplicare a facilităţilor fiscale privind proiectele de cercetare-dezvoltare, noile reguli fiind aplicabile de la 1 ianuarie 2023. Acestea vin să înlăture mai multe neclarităţi care, până acum, au limitat accesarea facilităţilor fiscale pentru cercetare-dezvoltare, şi să simplifice procedura de aplicare.
Este vorba, în primul rând, despre clarificări care privesc definirea proiectelor eligibile (prin introducerea scopului şi a obiectivelor unui proiect), dar şi condiţiile în care este necesară expertizarea acestor activităţi. Marii contribuabili sunt obligaţi, potrivit noilor prevederi, să apeleze la expertiza externă în vederea evaluării eligibilităţii proiectelor şi a activităţilor pentru a beneficia de stimulentele fiscale amintite, dar, pentru celelalte tipuri de contribuabili, expertiza externă va fi opţională, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor de formă şi de fond ce pot fi verificate în timpul unei inspecţii fiscale, ulterior aplicării acestor facilităţi.
Urmare a acestor clarificări şi simplificări, este de aşteptat ca jucătorii din industria auto ce desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare să se îndrepte cu mai multă încredere către aplicarea facilităţilor fiscale specifice.
