Opt luni de război la graniță. Cum îi mai ajută românii și România pe ucraineni
- În taberele de refugiați din Vama Siret mai sunt 182 de persoane, fiind disponibile peste 700 de locuri.
- Sprijinul pe care-l acordăm Kievului e considerat secret, iar Klaus Iohannis a declarat că “ajutăm cu tot ce e nevoie”.
- Țara noastră a oferit până acum Ucrainei trei tipuri de susținere: medicală, militară și de transport.
- Solidaritatea dintre statele europene tinde să se fisureze din cauza inflației și a crizei energetice provocate de război.
- Liderii politici nu știu cât va dura războiul și nu pot realiza strategii prin care să distribuie resursele bugetare.
Veronika a postat pe grupul de Facebook “Uniți pentru Ucraina” imaginea unei picturi în acuarelă ce prezintă o pisică privind fulgi de zăpadă.
Adolescenta de 14 ani spune că tabloul a fost scos la licitație pentru o perioadă de trei zile, începând cu suma de 50 de lei, iar o parte din bani vor fi donați armatei ucrainene.
Deși grupul numără peste 280.000 de membri, mesajul Veronikăi nu s-a bucurat de prea mare succes.
Entuziasmul de la începutul războiului s-a domolit, iar sprijinul pentru încercații ucraineni a devenit un lung șir de tranzacții.
Pe grupurile de ajutorare de pe rețelele sociale, cele mai multe postări sunt legate de închirieri de locuință prin programul guvernamental denumit pe scurt 50/20.
Adică, pentru fiecare refugiat din Ucraina, găzduit de un cetățean român, Executivul plătește 50 de lei pentru ziua de cazare și 20 de lei pentru masă. Adică, în jur de 2.100 de lei pe lună – o sumă atrăgătoare pentru cei care au garsoniere și apartamente de închiriat.
Susținerea Ucrainei, secret de stat
La opt luni de la începutul războiului, în taberele de refugiați din Vama Siret mai sunt 182 de persoane, fiind disponibile peste 700 de locuri, conform unui comunicat al Prefecturii Județului Suceava.
Fluxul de refugiați s-a redus mult. O parte dintre aceștia s-au întors acasă dacă locuiau într-o zonă neafectată de război sau eliberată de curând.
Mulți au plecat mai departe spre Vest, iar câteva mii s-au stabilit în România.
Țara noastră, la început, a fost una de tranzit, dar în timp o parte dintre refugiați s-au stabilit aici, încercând să se integreze.
Refugiați din Ucraina, la Vama Siret, la începutul lunii martie, 2022 – Foto: Spotmedia.ro
Oficialii români nu au făcut niciodată public în ce mod ajutăm Ucraina.
Sprijinul pe care-l acordăm Kievului e considerat secret, iar Klaus Iohannis, președintele României, a declarat că “ajutăm cu tot ce e nevoie”, refuzând să dea mai multe detalii.
Cu toate acestea, țara noastră a oferit până acum trei tipuri de susținere: medicală, militară și de transport.
În câteva spitale și baze militare sunt aduși soldați ucraineni răniți pentru a primi îngrijiri medicale, dar și pentru refacere, după ce au petrecut o perioadă de timp pe front,