Opinie PeliPartners: Excluderea acţionarilor care devin pasivi trebuie prevăzută încă de la fondare, pentru a evita blocaje în activitatea companiei
Acţionarii fondatori ar trebui să aibă în vedere încă de la constituirea unei firme modul în care se pot exclude acţionarii care devin pasivi, pentru a evita blocaje în activitatea companiei, semnalează casa de avocatură PeliPartners.
Excluderea acţionarilor din societăţi, atunci când aceştia devin pasivi, este o problemă cu care s-au confruntat multe companii româneşti, pentru care legile în vigoare nu au soluţii, dar ale căror consecinţe sunt costisitoare. Pentru a evita situaţia în care anumiţi acţionari, deşi inactivi, refuză să se retragă şi să le permită celorlalţi să continue activitatea businessului, cei care intenţionează să fondeze noi societăţi trebuie să aibă în vedere reglementarea unor reguli convenţionale de excludere în actul constitutiv al societăţii încă de la înfiinţarea companiei.
„În ultimii 30 de ani, multe companii s-au confruntat cu blocaje în a adopta anumite schimbări sau de a dezvolta business-ul din cauza imposibilităţii de excludere a asociaţilor inactivi din societatea respectivă. Din acest motiv, este recomandat ca viitorii fondatori să securizeze implicarea activă a tuturor acţionarilor prin introducerea în actele constitutive a unor proceduri detaliate de excludere. Existenţa unor astfel de proceduri este justificată de prevalenţa interesului superior al societăţii asupra interesului individual al fiecărui asociat şi dublate de despăgubirea echitabilă a asociatului exclus”, a explicat Carmen Peli, Partner PeliPartners.
Potrivit casei de avocatură, acest pas este cu atât mai important în contextul în care investiţiile „colaborative” prind avânt în Romania, inclusiv prin intermedierile organizate prin platforme de tip crowdfunding. Astfel, este de interes dezvoltarea unei practici contractuale care să aibă în vedere soluţii echitabile în diferitele etape de dezvoltare ale societăţii.
În prezent, în cazul societăţilor care sunt deja în funcţiune, modificarea actului constitutiv prin introducerea unor prevederi cu privire la excluderea asociaţilor nu este posibilă fără unanimitatea voturilor asociaţilor, pentru că procesul poate afecta dreptul de proprietate al asociatului vizat asupra părţilor sociale.
Acţionarii inactivi blochează activitatea companiilor
În prezent în România sunt multe companii care au sute de acţionari inactivi ca urmare a modului în care şi-au început activitatea ca întreprinderi de stat, fiind ulterior privatizate prin listarea acţiunilor la bursă în cadrul procesului de privatizare din anii 1990. Acţiunile nu au fost vândute către acţionari, ci mai degrabă emise către angajaţi sau către alte persoane. Două decenii mai târziu, multe dintre acestea s-au delistat, rămânând însă cu sute de acţionari inactivi deţinând acţiuni de câţiva euro, majoritatea nefiind interesaţi cu privire la investiţia realizată, neactualizându-şi datele de contact şi neîndeplinind formalităţile succesorale. Uneori aceşti acţionari nici nu mai sunt cunoscuţi de către societate.
Alte companii au început ca societăţi cu răspundere limitată, prin formalizarea unor parteneriate între prieteni, care au crescut şi au generat ulterior neînţelegeri între aceştia în ciuda (sau din cauza) succesului de care s-au bucurat.
Legea 31/1990 privind societăţile nu reglementează o soluţie pentru ieşirea acţionarilor inactivi din societate, în sensul de a-i obliga la vânzarea acţiunilor pe care le deţin către societatea însăşi,
