Ana Maria Iordache, Partener D&B David şi Baias: Mai multe inspecţii fiscale şi mai eficiente. Care sunt cei patru piloni ai strategiei ANAF
Ana Maria Iordache, Partener D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România
Strategia pe termen mediu a ANAF, până în 2024, vizează o schimbare de paradigmă atât în relaţia de zi cu zi cu contribuabilii, cât mai ales în abordarea inspecţiilor fiscale, scopul fiind o creştere a veniturilor din taxe şi impozite prin urmărirea a patru obiective esenţiale.
Primul obiectiv pe care ANAF îl are în vedere este îmbunătăţirea serviciilor oferite contribuabililor, printr-o serie de simplificări şi interacţiuni online, pentru a creşte gradul de conformare voluntară. Asta înseamnă în primul rând simplificarea declaraţiilor fiscale, demers care a început deja prin declaraţia unică, precum si a altor categorii de declaraţii, dar si a procedurilor vamale. De asemenea, specializarea activităţii de administrare fiscală a marilor contribuabili, pe sectoare de activitate vine în sprijinul contribuabililor urmărind o comunicare mai facilă şi o înţelegere mai bună a problemelor acestora.
Al doilea pilon al strategiei se referă la soluţiile digitale integrate. Unele dintre acestea au intrat deja în vigoare, cea mai recentă fiind Spaţiul Privat Virtual (SPV), care a devenit obligatorie de la 1 martie pentru toate societăţile comerciale, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoanele fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent, având implicaţii semnificative în activitatea zilnică a contribuabililor dat fiind ca SPV este prevăzută ca singura modalitate de comunicare acestor categorii de contribuabili cu autoritatea fiscală, fără posibilitatea utilizării unei alternative de comunicare. Astel, desi menita sa vina in ajutorul contribuabililor, limitarile tehnice ale spaţiului privat virtual (unde limita de încărcare este 10 MB) pot cauza dificultati practice greu de surmontat.
De asemenea, o alta soluţie digitală intens discutată si mediatizată din strategia ANAF o reprezinta SAF-T (Standard Audit File for Taxation), transferul electronic de date contabile şi financiare de la companii către administraţia fiscală, care este obligatoriu de la 1 ianuarie pentru marii contribuabili avand acest statut la data de 31 decembrie 2021, respectiv de la 1 iulie pentru companiile care au trecut in categoria marilor contribuabili ulterior, cu o perioadă de graţie de 6 luni, în care nu vor fi aplicate sancţiuni, pentru ambele categorii. Ulterior, incepand cu 1 ianuarie 2023 sau 1 ianuarie 2025 obligaţia de raportare SAF-T se va extinde si la celelalte categorii de contribuabili (mijlocii, mici, nerezidenti). Pe cat de lăudabil este obiectivul SAF-T care urmăreşte reducerea deficitului de colectare a TVA şi digitalizarea inspecţiilor fiscale, pe atat de dificila si anevoioasă este însă implementarea acestui instrument digital atat la nivelul ANAF cat si a contribuabililor care trebuie sa investeasca costuri semnificative si un volum impresionat de resurse.
In stransa legatura cu SAF-T, este dezvoltat si un alt instrument digital de catre autoritatile fiscale, respectiv APIC, acesta fiind un instrument informatic de tip data analytics care îşi doreşte să gestioneze, să analizeze şi să moduleze volume importante de date precum cele care vor fi raportate prin SAF-T si tototata proiectul Sfera, proiectul de unificare a bazelor de date şi migrare pe baze de date de centralizată a evidenţelor fiscale.
