- Rezistența Kievului a surprins Moscova și a salvat Europa de extinderea conflictului militar.
- Ucrainenii luptă pe viață și pe moarte pentru ca țara lor să adere la UE și să se îndepărteze de Moscova.
- Strategia lui Vladimir Putin s-a bazat doar pe elementul surpriză al invaziei și nu pe o tactică de luptă.
- Decizia lui Volodimir Zelenski de a nu părăsi Kievul în prima noapte de război a motivat întreaga națiune, dând peste cap planurile Rusiei.
- Propaganda Moscovei din România a scăzut mult în intensitate de la începutul războiului din cauza reacției opiniei publice și a tăierii stipendiilor venite de la Kremlin.
Războiul din Ucraina se desfășoară de aproape șase luni. Armata Rusiei continuă să bombardeze ținte civile când are ocazia, încearcă să cucerească regiunea Donețk după ce a ocupat Lugansk și să reziste în sud unei presiuni tot mai mari dezvoltată de forțele Kievului.
Situația de pe front rămâne complicată, dar în urma armelor trimise de SUA și state ale NATO, Ucraina începe să reducă decalajul puterii de foc înregistrat la începutul conflictului.
Imediat după invazie, în România a existat un mare entuziasm în ce privește sprijinul acordat ucrainenilor care s-au trezit peste noapte în postura de refugiați. Dar entuziasmul s-a mai domolit.
În ultimul sondaj de opinie, realizat în luna iunie, “majoritatea covârșitoare a românilor considerau Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina (70%), susținea trimiterea de trupe NATO în România și credea că resursele de gaz de la Marea Neagră ne vor aduce independența energetică”, se arată într-un raport publicat de INSCOP.
În ultima analiză sociologică, realizată de CEC Bank în urmă cu o săptămână, îngrijorarea pentru războiul din Ucraina a coborât pe locul cinci în ce privește preocupările românilor.
Creșterea prețurilor la energie, creșterea prețurilor la alimente, pandemia și aprovizionarea cu produse de bază au devenit principalele amenințări enumerate de intervievați.
În urmă cu o lună, războiul din țara vecină era a doua mare temere după prețuri.
Rețeaua de fake-news construită în decenii s-a prăbușit în câteva luni
Propaganda Rusiei în România s-a redus mult în intensitate în ultima jumătate de an. Pe de-o parte, Kremlinul nu a mai avut bani s-o finanțeze, nici aici și nici în alte state din UE, pe de altă parte, acțiunile Comisiei Europene, dar și ale unor state cum ar fi Ucraina, Republica Moldova și altele, de a bloca retransmiterea posturilor TV de promovare a politicii lui Putin au avut ca efect imediat reducerea impactului mesajelor pro Rusia.
Tot ce au construit serviciile secrete ale Moscovei în două decenii s-a destrămat în câteva luni.
Vârfurile de lance ale propagandei din România au făcut pași înapoi de teama reacțiilor negative ale opiniei publice dar și pentru că au pierdut finanțarea. Același lucru s-a întâmplat cam peste tot în Uniunea Europeană.
Publicul a fost uimit să descopere că în spatele mașinăriei de fake-news a Kremlinului se afla o armată neantrenată,
