Capitularea lui Traian Băsescu. Pe leul mort
Analiza la rece a mandatului lui Traian Băsescu nu va fi posibilă încă multă vreme de acum încolo. Va fi treaba istoriei și nu pentru a ajunge la un imposibil verdict tranșant – bine sau rău – ci pentru a pune în cuvenitul loc fiecare dintre acțiunile sale.
Așa cum e și cazul lui Ion Iliescu. Pe de-o parte, sunt momentele indubitabil odioase ale mandatului său, nu doar cele pentru care este și anchetat penal. Pe de altă parte, Ion Iliescu este cel care a inițiat, prin Pactul de la Snagov din 1995, aderarea României la UE ca proiect de țară, probabil singurul pe care l-am avut după 1989.
Așa cum, cu toate păcatele lui, unele soldate cu condamnări penale, Adrian Năstase este cel în mandatul căruia România a intrat în NATO și a încheiat negocierile de aderare la UE. Acestea sunt fapte, nu afecte.
Bine sau rău absolut nu există și nici Traian Băsescu nu face excepție. Tocmai pentru că subiectul e prea cald, nu îmi propun aici o analiză a mandatelor acestuia.
Aș spune doar că meritele omului politic cu viziune, cele pentru care este în continuare detestat de unele dintre cele mai scârnave personaje ale României, au fost contrabalansate, uneori chiar sabotate, de caracterul infect al omului, cel dovedit și de indubitabilul și odiosul act de poliție politică.
Meritau susținute principiile și proiectele pe care le-a lansat și merita combătută trădarea acestor principii și proiecte, prin ipocrizie încă din timpul mandatelor și apoi explicit, după finalul acestora.
Cel mai mare dușman al președintelui Traian Băsescu, un politician cu o forță rămasă încă neegalată în politica românească, a fost omul Traian Băsescu, cu slăbiciunile necontrolate și cu caracterul care l-a împins la excese și poliție politică. Și pentru asta judecata istoriei va fi cu mult mai relevantă decât ceea ce poate genera momentul.
În ceea ce privește situația sa juridică actuală, eu aș vedea lucrurile cu mult mai nuanțat, între victimizare și satisfacție.
Merita Traian Băsescu verdictul de poliție politică? Din punctul meu de vedere, da. Fără niciun dubiu. Traian Băsescu a comis cea mai mizerabilă formă de turnătorie, după cum arată documentele de la dosar.
Dar în privința privilegiilor care decurg din mandatul de președinte, lucrurile sunt cu mult mai nuanțate.
1.O lege dată pentru un singur om este o aberație juridică, indiferent ce prevede ea. Când Victor Ponta a emis un OUG pentru sine, ca să scape de doctorat, aceasta a fost una dintre principalele critici.
A folosi legea ca beneficiu sau instrument de răzbunare pentru o singură persoană încalcă un pincipiu de bază – generalitatea normei juridice.
În mod evident, reglementarea referitoare la pierderea privilegiilor pentru foștii președinți dovediți foști colaboratori ai poliției politice era făcută pentru Traian Băsescu. De ce?
a.A fost adoptată în 2021, ca amendament la Legea 406/2001, deci după ce prima instanță, CAB, stabilise că președintele Băsescu a făcut poliție politică.