Austeritatea marca Bolojan: bilete mai scumpe, trenuri tot ruginite!
Odată cu creșterea TVA, biletele de tren se majorează cu până la 4,5 lei, dar condițiile de călătorie rămân neschimbate: vagoane vechi, întârzieri și disconfort. În loc de investiții și modernizare, românii primesc prețuri mai mari și promisiuni goale. Măsurile de austeritate promovate de Ilie Bolojan afectează grav infrastructura feroviară și opresc orice șansă reală de dezvoltare. Sistemul are nevoie urgentă de bani și de viziune, dar se aleg din nou tot cei care plătesc biletele – călătorii.
Începând cu 1 august, toți operatorii feroviari de călători din România, inclusiv CFR Călători, vor majora prețul biletelor ca urmare a creșterii cotei de TVA de la 19% la 21%. Potrivit comunicatului oficial, la clasa a II-a biletele se vor scumpi cu până la 3 lei, iar la clasa I-a cu până la 4,5 lei, în special pe rutele lungi operate de trenurile Intercity.
Anunțul a stârnit un val de critici în mediul online, unde călătorii au reacționat dur. Condițiile din trenuri sunt adesea departe de standardele europene: aer condiționat defect, murdărie, întârzieri frecvente și lipsa investițiilor reale. „La ce oferiți, ar trebui să fie biletul înjumătățit, nu crescut. E bătaie de joc”, a comentat un utilizator pe pagina oficială CFR Călători.
Dar adevărata problemă se află în spatele cortinei. Austeritatea promovată agresiv de Ilie Bolojan, și preluată ca model în tot mai multe instituții publice, subminează funcționarea eficientă a sistemului. Sub pretextul eficienței bugetare, bugetele sunt tăiate drastic, iar investițiile esențiale, precum cele în infrastructura feroviară, sunt fie reduse, fie blocate. Această abordare, care pune accent pe economii rapide și reducerea aparatului de stat, se traduce într-un sistem public slăbit, lipsit de resurse și, în cele din urmă, ineficient.
Ce vedem astăzi în sistemul feroviar este rezultatul unei astfel de politici: lipsă de fonduri pentru modernizare, lipsă de personal calificat, întârzieri în lucrări și o incapacitate cronică de a oferi servicii decente. În schimb, se cer mai mulți bani de la cetățeni, fără nicio garanție că situația se va îmbunătăți.
Într-un context economic instabil, în care salariile nu țin pasul cu scumpirile, iar serviciile publice se degradează vizibil, austeritatea lui Bolojan pare să nu mai fie o soluție, ci o parte tot mai clară a problemei.