România educată a marelui meditator: fabrici de meditații, mediocritate și bulevarde pentru corupție
Cea mai bună, poate singura idee cu adevărat bună, din proiectul legii pentru învățământul preuniversitar este reintroducerea gramaticii în programa de liceu. Cu speranța că nu va fi o materie ultra-teoretizată cu ambiția de a scoate mici lingviști, ci una care să scoată oameni apți să vorbească și să scrie corect românește.
Dincolo de asta, proiectul este mai degrabă o varză contradictorie și pe alocuri toxică, în care orice început de idee bună, dacă există, este imediat anulat de o soluție contrară.
Spre exemplu, degeaba desființezi inspectoratele școlare, dacă le înlocuiești, după cum punctează prof Mircea Miclea, cu o construcție barocă și mai politizată.
Contradictorialitatea toxică a legilor educației se vede cel mai bine în privința examenelor de bacalaureat și evaluare națională plus admitere la liceu.
După ce împarți liceeni pe filiere și specializări, în funcție de care decizi și materiile lor de studiu, la final dau toți un bacalaureat comun, indiferent de profil și specializare, din limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
Adică unui absolvent de filologie îi dai la bacalaureat inclusiv matematică sau fizică, studiate sumar în clasele a IX-a și a X-a, iar apoi deloc, în rând cu un copil de la mate-info sau științe care le-a studiat intens tot liceul.
„Subiectele vor fi calibrate în așa fel încât să fie potrivite pentru cei care au o singură oră pe săptămână, iar ceilalți care au trei-patru ore pe săptămână vor avea alte metode de a-și demonstra competențele înalte, chiar și la nivelul probei de bacalaureat, prin acea probă care verifică excelența, performanța și va fi la alegerea elevului”, spune ministrul.
Dl Cîmpeanu se referă la proba profilului, exilată ca facultativă și care nu va conta în nota examenului. De ce ai mai da-o, dacă nota va fi oricum cea cu exigențe minime?
Asta în condițiile în care direcția educației la nivel internațional este spre dezvoltarea aptitudinilor proprii, spre învățământ cât mai personalizat.
Din evaluarea națională și admiterea în liceu dl ministru și cei 10.000 de specialiști pe care spune că i-a consultat (plagiatul a devenit boala națională cu tușe ridicole uneori) fac o amestecătură complet ilogică.
Din start remarcăm eliminarea notelor din gimnaziu din orice calcul. Pentru că, ne-a tot spus dl ministru, nu sunt relevante. Și în loc să le facă relevante, acționează fix în sens invers.
Elimină tezele, lasă mână complet liberă unor profesori fără standarde clare de evaluare, apoi scoate notele din medie. Robinetul e defect, soluția e să spargem chiuveta cu totul, după care mai bine dărâmăm chiar casa, pentru că nu știm ce să facem cu robinetul.
Efectul va fi că nu se va mai învăța decât la materiile care vor conta pentru admiterea la liceu, cu atât mai mult cu cât manualele și adesea modul de predare sunt înfiorător de plicticoase, deci nu putem discuta pe scara largă despre învățare din curiozitate.
