Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Imobiliare versus frică = îngheţarea pieţei
Influencerii din real estate care spun ca inflatia si cresterea preturilor materialelor de constructie vor duce la o noua scumpire pe piata imobiliara se pricep la acest domeniu cum ma pricep eu la navele cosmice. A baga frica in oameni a fost o metoda buna de vanzare in pandemie, cand omul simplu, neavand unde sa cheltuiasca banii, a preferat sa cumpere o casa in plus. Cu dobanda negativa la banci, fara alternative reale de investitie, exceptie bursa la care putini se pricep, multi romani au preferat imobiliarele, ca sa ramana cu ceva.
Manipularea actuala a ”expertilor” in real estate seamana cu aceea a cocalarilor de la Mamaia, care s-au bazat tot pe inflatie si fluiera a paguba: dupa ce au crescut preturile, plajele sunt mai mult pustii si gasesti locuri de cazare in orice hotel, chiar la discretie, inclusiv last minute cu discounturi mari, in plin sezon. Nu stiu cu cat s-au scumpit materialele din care sunt facute sezlongurile, dar stau nefolosite. Motivul? Dupa pandemie, au aparut alternativele: turismul extern s-a redeschis…
Mai nou s-a dorit introducerea fricii pe piata imobiliara prin vrajeala cu inflatia. Astfel, a aparut alternativa. Statul, in foame de lichiditati, a emis titluri cu o dobanda generoasa, de pana la 9%. Intre timp si bancile au crescut dobanzile spre 6-7%, de frica, sa nu plece depunatorii. Daca te raportezi la inflatie, iesi rau din ecuatia asta. In opinia mea, inflatia este provocata de prostia guvernelor si lacomia bancilor centrale sau nationale. Evident ca politicienii si bancherii nu o sa recunoasca niciodata asta, pentru ca fie pierd voturi, fie bonusurile raportate la cifre umflate din pix.
Cu frica in san ca pierd clientii, bancile au scumpit costul banilor. Creditarea in imobiliare a devenit un fel de fata Morgana. Daca Consiliul Concurentei ar avea posibilitatea sa vada manipularile pietei la nivel bancar ar fi o minune, dar ma tem ca nu li se permite acest privilegiu. Foametea pe care statul o are pentru lichiditati si legatura ombilicala intre imprumuturile bancare catre stat par a fi doar o ”coincidenta”.
Ma astept ca multe firme straine si chiar investitori privati de alta nationalitate sa schimbe sume mari de euro in lei si peste un an/doi sa le reschimbe in euro, repatriind un profit spectaculos. Astfel, pot avea fara efort un randament in euro la care neam de neamul lor nu s-a gandit vreodata. Daca nu credeti aflati ca acest fenomen s-a mai intamplat, in aceleasi conditii. Cand statul a avut nevoie mare de bani.
Practic, in acest moment, in loc sa investesti in imobile, a devenit mult mai profitabil sa cumperi titluri de stat, in conditiile in care cursul de schimb euro/leu va ramane la fel. Tovarasul Isarescu, are meritul ca a mentinut leul suficient de stabil si atractiv. Cu ce costuri? Sa fie, oare, costul respectiv inclus si in cresterea spectaculoasa a Robor? Urmeaza si IRCC de indata ce majoritatea romanilor vor prefera acest indice? Uite o tema de meditatie….