Statistica a deschis săptămâna în curs cu două veşti. Una e caldă: finalizate, calculele PIB-ului pe trimestrul III dau certitudinea că anul acesta recesiunea, care ameninţă toate zonele Europei, este exclusă în România! Creşterea economică, deşi în scădere simţitoare faţă de primele două trimestre, a continuat să afişeze un distinctiv semn plus. Cealaltă veste e… jumătate caldă-jumătate rece. Dezinflaţia, care a amprentat semnificativ primele trei trimestre, a continuat şi în prima lună din trimestrul IV. Serviciile însă, care se scumpiseră brusc în septembrie, au împins mai departe acest proces în octombrie. L-au împins într-un mod nespecific actualului ciclu inflaţionist, care ne-a obişnuit cu câteva „lebede negre“ în stare să strice mediile generale, umplând întregul tablou al serviciilor cu creşteri nesemnificative ce au dat… o medie generală mare.
Amintirea toamnei anului 2022, când obsesia „distanţării sociale“ dădea pretutindeni semne vizibile de oboseală, ar putea fi acum un prilej de nostalgie. Văzusem atunci clasa de mijloc ieşind la cumpărături… şi în România, ca mai peste tot în Europa. Gospodăriile populaţiei, în general, au cheltuit mai mulţi bani în magazinele alimentare şi în unităţile prestatoare de servicii, inclusiv în cele de înfrumuseţare, fapt exprimat semnificativ în PIB. Comunicatele oficiale au consemnat, în toate cele patru trimestre din anul trecut, creşteri „relativ viguroase“ ale valorii adăugate. Factorul determinant fiind…consumul populaţiei. Pe când contribuţia producţiei industriale la modificarea PIB-ului, care a suferit şi o scădere a volumului de activitate, a fost… negativă.
Anul acesta, potrivit calculelor făcute până acum, aportul industriei este tot negativ. Iar principalul motor al PIB-ului tot de consumul populaţiei este turat. Ce s-a schimbat? Puterea de cumpărare! Efectul fiind o încetinire semnificativă a creşterii ritmului consumului. Şi, în consecinţă, în locul creşterii relativ viguroase de anul trecut a valorii adăugate, avansul de anul acesta este… relativ modest. O cauză a încetinirii ritmului consumului populaţiei în acest an fiind valul de bani economisiţi ce a ridicat nivelul… depozitelor bancare. Totuşi, merită să fie consemnat faptul că, potrivit datelor Eurostat, avem unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere economică între cele 27 de ţări din UE.
Viitorul nu sună însă tocmai bine atât timp cât perspectiva este dominată de predicţii referitoare la intrarea în recesiune, la sfârşitul anului curent şi la începutul anului viitor, a mai multor ţări din Europa cu care avem relaţii comerciale strânse. Dacă aceste predicţii se vor adeveri va fi greu să evităm, în 2024, riscul restrângerii cererii externe. Risc ce ne-ar afecta pregnant exportul. Mai cu seamă că, în conjunctura actuală, creşterii economice sub potenţial a multor ţări din UE i se asociază şi alte riscuri: războiul din Ucraina şi tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, încetinirea creşterii economice a Chinei, viitoarele decizii de politică monetară ale celor mai puternice bănci centrale din lume.
Iată contextul în care, miercurea trecută, s-a desfăşurat şedinţa de politică monetară de la BNR. Punctul de maxim interes pentru autorităţi, analişti, presă şi public n-a mai fost însă, de această dată, decizia „la zi“ cu privire la dobânda de referinţă.
